Daily Archives

2 Articles

Economie

Statul tinteste deficitul bugetar prin buzunarul gaurit al romanului

Posted by Claude Mckinney on
Statul tinteste deficitul bugetar prin buzunarul gaurit al romanului

Ca sa aiba si anul acesta o scuza pentru ratarea tintei de inflatie, guvernul Ponta s-a gandit sa-l “ajute” pe guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, cu niste majorari de taxe. Taxele Robin Hood din energie (care tot in carca sarmanului consumator vor ajunge) si timbrul de mediu se adauga la mai vechea taxa clawback din sanatate, si mai lipseste sa primesca “verde” doar impozitarea marilor averi, dupa model francez.

Apoi, primariile cu datorii au obligatia sa mareasca taxele pe proprietate, chiar daca sunt contribuabili care le-au achitat deja nemajorate. Taranii nu vor mai fi taxati pe venit, ci pe suprafata, ca sa nu mai aiba iluzia ca proprietatea e garantata. Salariul minim se indexeaza indiferent ce se intampla cu productivitatea, iar accizele cresc mai devreme, de la 1 aprilie, nu de la 1 iulie.

Din cate se observa nu-i mare diferenta intre metodele actualului guvern si ale celui care a marit CAS, TVA si taxele pe proprietate. De altfel, PSD si colegul de guvernare PDL au pritocit, in 2009, un impozit minim pentru care sunt pomeniti pana astazi.

Dar mai important ca se majoreaza taxele in plina criza, la fel ca in 2009 si 2010, e bine de vazut cauza pentru care se supraimpoziteaza o economie deja inghetata.

Daca ne amintim bine, in 2009, deficitul bugetar s-a situat la 9% din PIB, iar presedintele Basescu a initiat teza ca statul trebuie sa devina cel mai mare investitor din economie. Adica, sa construiasca drumuri care sa coste de 4 ori mai mult decat fac. Si de unde sa se finanteze investitiile? Pai cum de unde?! De la FMI.

Ni se va spune ca suntem in eroare, imprumuturile de la Fond nu pot finanta bugetele statelor, ci doar rezervele valutare ale bancilor centrale. Asa e, dar nimic nu opreste autoritatile monetare sa vanda valuta din rezerva pe piata, cu moneda locala sa intre in operatiuni repo cu bancile comerciale si cu ajutorul acestora sa finanteze un deficit bugetar de 9% din PIB, urmat de unul de 7% in 2010. Ca sa conchidem, a venit scadenta imprumutului de la FMI. Cum ne platim ratele? Pe de o parte se impun taxe unui popor furat in plina criza. Pe de alta parte, Ministerul Finantelor Publice intoarce favoarea bancii centrale, care l-a finantat indirect cand nu se putea imprumuta de pe piata privata de capital si face un buffer – o rezerva de lichiditate. Cu alte cuvinte, BNR da inapoi creditul contractat de la FMI, insa Finantele, care au contul deschis la banca centrala, imprumuta bani din exterior pentru ca indicatorul de bonitate a economiei – rezerva valutara – sa nu se micsoreze semnificativ. Deci nu doar ca se suprataxeaza romanii in plina criza, ci sufera si generatiile viitoare, pe seama creditelor ce alimenteaza buffer-ul

Ce e dificil de inteles e de ce in paralel cu returnarea ratele de imprumut catre FMI, nu se incheie un nou acord stand by, cu finantare, prin care sa se rostogoleasca sumele ajunse la scadenta? De ce sa se imprumute Trezoreria Statului la 5% de pe piata privata de capital cand se pot obtine credite cu 3% de la FMI, mai ales ca e vorba sa nu se micsoreze rezerva valutara?!

Fondul n-ar trebui sa respinga ideea pentru ca tocmai a recunoscut ca a gresit impunand un program de austeristate. Iar Guvernul ar trebui sa fie pe deplin constient ca daca ingheata mai mult secventa economica, isi erodeaza dramatic baza de impunere pe seama falimentelor si somajului. In plus, printr-un “roll-over” dispare presiunea pe curs si dobanzi. Executivul primeste un ragaz pentru a face reforme, care sa-i permita economiei sa o ia din loc. Nu pentru a fura in plina criza pe baza indatorarii, cum s-a intamplat anterior.

Intrebarile adresate in aceasta saptamana de Finantisti analistilor economici sunt:

1. BNR a ratat tinta de inflatie in anul 2012?

2. Daca inflatia s-a aprins in a doua parte a anului trecut, de ce banca centrala nu a majorat dobanda-cheie? Se poate spune ca “foamea de lei”, la care recurge BNR, este o masura echivalenta cu cresterea dobanzii?

3. Considerati oportuna incheierea unui nou acord cu FMI, pentru a sustine rezerva valutara a BNR sau apreciati ca stabilitatea acesteia poate fi la fel de bine asigurata pe seama “bufferului” Ministerului Finantelor Publice?

Vlad Muscalu – senior economist ING

1. Inflatia de la finalul anului trecut a depasit tinta bancii centrale cu doua puncte procentuale. O contributie importanta a venit din partea produselor alimentare ce au adaugat doua puncte procentuale la rata inflatiei, ce s-a situat la 5% in decembrie. Trebuie mentionat ca politica monetara are un impact foarte slab asupra preturilor acestor bunuri. In momentul in care acestea avanseaza puternic, banca centrala trebuie sa aleaga intre a ignora aceasta evolutie, ratand tinta de inflatie si erodandu-si credibilitatea, sau a incetini viteza intregii economii in incercarea de a tempera preturile controlabile, intr-o asemenea masura incat sa compensenze avansul preturilor ce nu pot fi controlate cu aceeasi usurinta.

2. Banca centrala a ales sa considere accelerarea curenta a inflatiei drept tranzitorie si, probabil luand in considerare cadrul economic slabit si anticipatiile inflatiei ancorate relativ ferm, nu a raspuns printr-o majorare a ratei de dobanda de politica monetara. Aceasta a preferat inasprirea politicii de lichiditate ce este o forma de inasprire a politicii monetare, deoarece duce la majorarea ratelor de dobanda din piata monetara. Desi politica de lichiditate este mai flexibila, putand fi ajustata fara a se astepta sedintele regulate de politica monetara, aceasta stirbeste probabil din eficienta ei, fiind posibil ca participantii la piata sa considere ca exista riscul unor noi modificari in viitorul apropiat. 3. Nu cred ca rezerva valutara poate fi inlocuita sau sustinuta intr-o masura semnificativa de rezerva fiscala. In cazul unei deteriorari a apetitului pentru risc rezerva fiscala nu va putea lua locul rezervei valutare deoarece rezerva trezoreriei va fi folosita (poate chiar epuizata) pentru a acoperi nevoile bugetare.

Ionut Dumitru – economist-sef Raiffeisen Bank

1. La prima vedere, raspunsul pare a fi da. Cred insa ca raspunsul este unul nuantat. Toate bancile centrale care practica strategia de tintire directa a inflatiei au o tinta de inflatie definita ca obiectiv pe termen mediu. Pe termen scurt, rata inflatiei este afectata de diverse socuri care pot avea un caracter tranzitoriu – a se vedea de exemplu cresterea preturilor la alimente, in special la legume-fructe, din Romania in a doua parte a anului 2012, sau situate in afara sferei de actiune a politicii monetare (preturi administrate, cresteri de accize sau TVA, etc), dar care pot conduce la devierea pe termen scurt a inflatiei de la tinta stabilita.

2. La socurile de natura ofertei, de tipul celor din 2012, chiar daca pot conduce la iesirea inflatiei din tinta, banca centrala nu trebuie sa reactioneze direct, ci doar sa limiteze efectele de runda a doua, manifestateprin anticipatii inflationiste. Daca ar reactiona, in incercarea de a atinge cu orice pret tinta de inflatie, ar fi total contraproductiv si ar induce si o volatilitate nedorita a activitatii economice. Pentru astfel de socuri, orice banca centrala carepractica tintirea inflatiei isi defineste asa numitele clauze de exonerare, care reprezinta un set de circumstante, independente de influenta politicii monetare, care conditioneaza responsabilitatea pentru atingerea tintelor de inflatie stabilite.

Oricum, BNR nu a facut apel niciodata la aceste clauze de exonerare, chiar daca ar fi putut sa o faca. Ponderea foarte ridicata in cosul IPC a bunurilor cu preturi volatile (legume, fructe, oua, combustibili) si a bunurilor si serviciilor administrate, care sunt in afara controlului politicii monetare face ca inflatia (masurata prin IPC) sa fie mai dificil de controlat in Romania prin politica monetara. Aceasta este un motiv in plus pentru care trebuie judecataperformanta tintirii inflatiei in Romania, nu neaparat din perspectiva atingerii an de an a tintei de inflatie (inflatia anuala din luna decembrie), ci mai degraba din perspectiva trendului acesteia pe termen mediu si a ancorarii asteptarilor inflationiste la niveluri scazute, compatibile cu stabilitatea preturilor.

3. Nu cred ca un potential nou acord cu FMI se poate justifica prin necesitatea de a consolida rezerva internationala. De altfel, nici inactualul acord in care ne aflam nu s-au facut trageri efective, in conditiile in care rezervele internationale ale BNR sunt confortabile indiferent de criteriul avut in vedere din literatura de specialitate.

Catalina Molnar, economist-sef UniCredit Tiriac Bank 1. Ratarea tintei de inflatie in anul 2012 a fost exclusiv cauzata de factori exoneni politicii monetare. Anul agricol slab cu impact asupra preturilor alimentelor, cresteri neanticipate de preturi la gaze si energie electrica, dar si deprecierea leului cu 5% au indus presiuni inflationiste peste asteptarile initiale.

2. Pentru ca socurile pe inflatie au fost de natura ofertei (ce pot avea efect temporar cel mai adesea) si nu a cererii, banca centrala nu ar fi trebuit sa transmita un semnal pe termen mediu de ajustare in jos a cererii prin cresterea dobanzii de politica monetara. Cu atat mai mult cu cat perspectivele privind reluarea cresterii consumului la niveluri excesive sunt extreme de reduse. Este drept ca pe termen scurt, prin controlul ferm al lichiditatii, Banca Nationala poate intari conditiile monetare prin cresterea dobanzilor din piata monetara, insa uneori aceasta conduita poate fi influentata de evolutiile valutare si nu doar de cele legate de inflatie.

3. Cred ca incheierea unui nou acord cu FMI ar trebui sa fie de tip precautie si ar reprezenta o ancora pentru a sustine credibilitatea politicilor economice in fata investitorilor straini.

Elena – Georgiana Constantinescu, analist Credit Europe

1. Intr-adevar si in 2012 rata anuala a inflatiei (4,95% in decembrie) s-a situat in afara intervalului tinta stabilit de Banca Nationala pentru anul 2012 de 3% +/- 1 un punct procentual. Dupa ce in prima parte a anului am asistat la manifestarea unui puternic trend dezinflationist – practic inflatia atingand minime istorice de sub 2% in lunile aprilie si mai 2012, cea de a doua parte a anului s-a caracterizat printr- o revenire puternica a presiunilor inflationiste.

Avand in vedere ca in Romania in cosul de consum exista o pondere ridicata a bunurilor cu preturi volatile – legume, fructe, oua, combustibil – si a preturilor administrate, in fiecare an asistam la o volatilitate ridicata a inflatiei lunare si, astfel, la o oarecare dificultate de predictibilitate si control a acesteia. Practic, si in 2012 avansul semnificativ al preturilor din cea de a doua parte a anului a fost generat de materializarea unor socuri exogene de natura ofertei, in conditiile unui an agricol prost cu impact direct asupra preturilor produselor alimentare si a majorarii unor preturi administrate (energie electrica si gaze naturale).

2. Avand in vedere ca avansul inflationist din cea de a doua parte a anului a fost generat in mare masura de factorii de natura ofertei, deci in afara sferei de influenta a politicii monetare a bancii centrale – canalul de transmisie fiind in acest caz distorsionat – o crestere a dobanzii cheie ca raspuns la o evolutie conjucturala a inflatiei ar fi avut un impact limitat. Asfel, banca centrala a apelat in mai mare masura la celelalte instrumente de politica monetara. In functie de evolutia conditiilor de piata, dar si pentru limitarea deprecierii excesive a monedei nationale, Banca Nationala a recurs la gestionarea prudenta a lichiditatii din piata, asa cum a fost sugerat si in cadrul sedintelor de politica monetara prin sintagma: “Gestionarea ferma a lichiditatii din sistemul bancar”.

3. Oportuna in acest moment este finalizarea cu succes a actualui acord cu Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si ceilalti parteneri externi. Avand in vedere ca la capitolul reforme structurale, si, in special, reforma companiilor de stat, exista intarzieri, cel mai probabil se va opta pentru o prelungire a actualului acord. Cea mai buna solutie pentru sustinerea rezervei valutare o reprezinta insa imbunatatirea absorbtiei fondurilor europene si atragerea de investitii straine directe. Astfel, atat in 2013, cat si in anii urmatori, cheia politicilor economice si a strategiei de dezvoltare a Romaniei trebuie sa se axeze pe contructia unui mediu economic stabil, predictibil si masuri de stimulare a cresterii economice. Fara fonduri europene si investitii straine directe nu putem vorbi insa de crestere.

Florian Libocor – economist-sef BRD – Groupe Societe Generale 1. Disensiunile politice care au deteriorat procesul decizional la nivel guvernamental au erodat consistent increderea in economie si moneda. Acest fapt a contribuit si la o corelare mai slaba a politicilor economice din zona fiscal-bugetara si structurala cu cele din zona monetara.

2. Ar fi fost o eroare. Banca centrala a procedat corect utilizand o alta parghie, controlul lichiditatii. Utilizarea unei parghii sau a alteia de catre o banca centrala este o decizie la dispozitia bancii insa, inainte de toate, este o decizie fundamentata si aleasa in functie de starea si comportamentul pietei.

3. Consider ca fiind oportuna si necesara incheierea in bune conditii a acestui acord. Pe urma vom vedea. Atunci cand profesorul acorda la nesfarsit meditatii elevului care o tine din restanta in restanta pot exista trei explicatii: fie profesorul nu stie sa predea, fie elevul nu intelege, fie ambele. Nu ar fi de bun augur nici pentru Romania, nici pentru FMI sa o tinem din acord in acord. Romania poate mai mult, trebuie doar sa decida cand doreste sa treaca la fapte.

Melania Hancila – economist-sef Volksbank 1. Tinta de inflatie nu a fost atinsa nici in 2012, insa ratarea tintei de inflatie nu poate fi atribuita Bancii Nationale, deoarece presiunile inflationiste au fost determinate in principal de factori exogeni zonei de influenta a politicii monetare. Mai mult de jumatate din cresterea indicelui preturilor de consum a fost determinata de majorarea preturilor administrate si a produselor volatile, iar influenta deprecierii leului fata de valutele forte a fost un alt factor care a condus la avansul ratei inflatiei. 2012 a fost un an dificil pentru Banca Nationala, care a vegheat activ asupra stabilitatii financiare, care ar fi putut fi afectata de instabilitatea politica si legislativa care a deteriorat semnificativ perceptia investitorilor straini asupra Romaniei. Astfel, Banca Nationala a utilizat instrumentele sale de politica monetara pentru a ameliora volatilitatea cursului si pentru a impiedica procesul de dezintermediere financiara.

2. Nu consider ca era necesara majorarea dobanzii-cheie in 2012, in conditiile stagnarii economice si a cresterii preturilor pe seama socurilor pe partea de oferta si a preturilor administrate, astfel ca o majorare a ratei cheie are fi avut in principal efecte negative asupra economiei in ansamblu, si nu ar fi ajutat nici la scaderea ratei inflatiei. Dupa parerea mea, controlul mai strict al lichidatii din piata monetara constituie o modalitate de intarire a politicii monetare, fapt reflectat si de cresterea dobanzilor pe piata interbancara in aceasta perioada fata de prima jumatate a anului, desi BNR a pastrat neschimbate atat rata cheie cat si nivelul rezervelor minime obligatorii.

3. Daca se va mai incheia un nou acord cu FMI, acesta va fi cu siguranta de tip preventiv si Romania nu va mai accesa banii, ca si in cazul acordului actual, mai ales ca acum are posibilitatea de a se imprumuta la dobanzi convenabile de pe pietele externe. Un nou acord cu organismele internationale s-ar justifica din prisma continuarii reformelor structurale si mentinerii disciplinei bugetare, deoarece clasa politica autohtona a dovedit pana acum ca este preocupata in principal de cresterea capitalului electoral si mai putin de majorarea potentialului de crestere economica, fiind perceputa de investitori ca o garantie a mentinerii stabilitatii macro-financiare

Rozalia Pal – economist-sef Garanti Bank

1. Rata inflatiei a fost de 4,95% in decembrie 2012, situandu-se peste banda de tinta (2%-4%) stabilita de BNR, iar pentru anul acesta apteptam 3,9%. Indicele pretului de consum este o inflatie determinata si de preturile produselor alimentare si de preturile administrate care ies din aria de influenta a politicii monetare. De asemenea, combustibilul depinde de piata internationala. Inflatia in a doua parte a anului 2012 este rezultatul cresterii preturilor volatile si a celor administrate. Daca am vrea sa ne uitam la performanta BNR de a atinge targetul, ar trebui sa ne uitam la inflatia ajustata cu aceste produse, care la sfarsitul anului 2012 se situa la 3,5%.

2. Estimam ca BNR va incepe relaxarea conditiilor monetare in a doua parte a anului 2013, pentru a stimula revigorarea economiei. BNR nu a crescut dobanda-cheie in 2012 datorita faptului ca inflatia cauzata de pretul produselor agro-alimentare are un caracter temporar. Un alt argument pentru pastrarea dobanzii ar fi conditiile economice nefavorabile. Ne confruntam cu un deficit de cerere de lunga durata si perspectivele de crestere inca sunt sub potentialul tarii. Astfel, este nevoie de dobanzi mai mici pentru a fi stimulata economia.

Este deci o decizie de inteles de pastrare a dobanzii din partea BNR. Tot din aceste considerente, dobanda in moneda unica este la un nivel minim record, iar alte tari din regiune, cum ar fi Ungaria, Cehia si Polonia, au decis scaderea dobanzilor chiar si in perioada de accelerare a inflatiei. Pe piata interbancara, BNR a recurs cu succes la mentinerea temporara a dobanzilor deasupra dobanzii-cheie, ca o solutie pe termen scurt, pentru a combate valul de depreciere in perioada lipsei de credibilitate din partea investitorilor straini.

3. Un nou acord cu FMI este cu siguranta benefic in primul rand pentru imaginea tarii si, implicit, pentru disciplina fiscala, continuarea reformelor structurale, pentru stimularea absorbtiei fondurilor europene, pentru relansarea privatizarilor. Expertiza FMI acorda o credibilitate desfasurarii acestor privatizari – este mai putin important din punct de vedere financiar, pentru ca este posibil sa nu atragem aceste sume (asa cum nu au fost atrase nici cele cinci miliarde de euro din al doilea acord), insa, in conditiile actuale europene, este o asigurare de risc importanta si benefica.

In conditiile de imbunatatire a mediului investitional si a aprecierii monedei nationale, acesta este un moment oportun si pentru cresterea rezervele valutare ale Bancii Nationale prin cumparare de valuta, pentru a rambursa datoria externa (in primul trimestru din 2013, Romania are de rambursat 840 de milioane de euro la FMI). In ceea ce priveste Ministerul Finantelor Publice, acesta atrage capital de pe pietele externe pentru nevoile de finantare actuale si bugetate, dar este nevoie de o asigurare si din partea FMI, pentru situatii exceptionale, avand in vedere problemele inca nerezolvate ale datoriilor suverane in zona euro.

Florin Citu – analist independent

1. Da. Efectul de baza, cresterea salariilor din sectorul public si deprecirea leului fata de euro din a doua jumatatae a anului fiind responsabile.

2. Cred ca BNR a estimat ca presiunile inflationiste sunt doar temporare avand in vedere deficitul de cerere in crestere din economie. Este adevarat retragerea de lei sau injectarea unei sume din ce in ce mai mici in piata monetara echivalaeaza cu o crestere a ratei de dobanda.

3. Cred ca este foarte putin probabil sa avem un nou acord cu FMI. Oricum, prezenta FMI o vad mai degraba ca pe un garant al continuarii reformelor structurale care sunt in faza incipienta.

Sanatate

Boli provocate de carenta vitaminei D

Posted by Autentici Autentici on
Boli provocate de carenta vitaminei D

Conform unor cercetari recente, lipsa vitaminei D din organism sta la baza declansarii a numeroase boli, att in cazul copiilor, cat si al adultilor.

Vitamina D nu pare, la prima vedere, att de importanta pentru organismul uman precum vitaminele A, B sau C. Aceasta mai ales din cauza publicitatii de care se bucura cele din urma. Au fost mult mai mult in centrul cercetarilor stiintifice si sunt adesea recomandate de medici, efectele lor benefice fiind foarte bine cunoscute. Chiar daca nu se bucura de aceeasi popularitate, si vitamina D joaca un rol extrem de important pentru buna functionare a organismului.

O descoperire importanta

Un reputat cercetator american, dr. Michael F. Holick, a publicat recent un studiu in care prezinta multiplele efecte negative pe care carenta vitaminei D le poate avea asupra organismului. Cele mai cunoscute sunt, desigur, bolile sistemului osos. Daca nu se afla intr-o cantitate suficienta in corpul copiilor, se pot declansa deformari ale scheletului sau incetiniri ale cresterii. Daca este vorba de adulti, atunci lipsa vitaminei D poate precipita dezvoltarea unor boli precum osteopenia, osteoporoza, osteomalacia si totodata creste riscul unor fracturi.

Dar dr. Michael F. Holick sustine ca absenta acestei vitamine are un rol esential si in declansarea altor afectiuni, printre care bolile de inima si unele tipuri de cancer. In acelasi timp, existenta dozei recomandate fiecarei vrste reduce riscul aparitiei acestor afectiuni. Cercetatorul american isi bazeaza aceste afirmatii pe o descoperire foarte importanta: multe tesuturi si celule ale corpului uman au ca receptor vitamina D, iar unele dintre ele poseda masinaria enzimatica necesara pentru a converti forma primara de circulatie a acesteia intr-o forma activa.

De unde luam vitamina D?

Se estimeaza ca aproximativ un miliard de oameni de pe intreg globul sufera de deficienta a vitaminei D. Mai mult, ea este esentiala si pentru asimilarea altor substante necesare organismului. Fara vitamina D, numai 10-15% din calciu si 60% din fosfor sunt absorbite de corpul uman.

Lipsa ei este pusa si pe seama surselor destul de restrnse de unde putem obtine aceasta vitamina. Exista trei surse importante: expunerea la soare, dieta zilnica si suplimentele alimentare. Radiatiile ultraviolete transforma provitamina D produsa de enzima si depozitata in membranele celulelor in vitamina D.

Dintre alimente, putine sunt cele care au un continut semnificativ de vitamina D, iar acestea nu sunt dintre cele pe care le avem de obicei zilnic pe masa noastra. Printre aceste alimente se numara cteva specii de peste (somonul, sardinele, tonul), ouale, ficatul de vaca, uleiurile vegetale si untul. De asemenea, uleiul de peste este recunoscut si recomandat pentru a combate carenta acestei vitamine.

Fracturile si osteoporoza

Aproximativ 33% din femeile cu vrste cuprinse intre 60 si 70 de ani si 66% din cele cu vrste de peste 80 de ani sufera de osteoporoza. Un studiu efectuat asupra unui numar de 3.270 de femei din Franta a aratat importanta pe care o are vitamina D pentru reducerea riscului in fata acestor afectiuni.

Cercetarea a demonstrat ca femeilor carora le-a fost administrat calciu impreuna cu vitamina D zilnic, timp de trei ani, aveau un risc mai mic cu 43% de a face fracturi ale soldului si cu 32% pentru fracturi nonvertebrale. De asemenea, dintr-un alt studiu al Initiativei pentru Sanatatea Femeilor a reiesit ca femeile care iau in mod regulat suplimente de calciu cu vitamina D au sanse cu 29% mai reduse de a avea fracturi ale soldului.

Slabiciunea muschilor

Performantele atletice se obtin si prin administrarea unei doze sporite de vitamina D. Aceasta deoarece pentru functionarea optima a musculaturii umane e nevoie de aceasta vitamina. Unii muschi o au ca receptor si de aceea au nevoie de ea pentru a putea functiona la capacitatea lor maxima. Studii de specialitate au demonstrat ca administrarea vitaminei D este mult mai benefica pentru sanatatea muschilor dect simpla prescriere pentru calciu. Riscul de a suferi de slabiciune a muschilor este redus cu 22%.

Actiuni ale vitaminei D

Unele organe ale corpului, printre care creierul, prostata, snii, colonul au ca receptor vitamina D. De aceea ea este extrem de benefica pentru buna functionare a acestor organe. S-a stabilit si o conexiune intre existenta unui nivel optim al vitaminei D in organism si incidenta tuberculozei. De asemenea, direct sau indirect, forma activa a vitaminei controleaza mai mult de 200 de gene, printre care cele responsabile de diferentiere sau de proliferare. Astfel, ea poate ajuta la inmultirea celulelor sanatoase si, in acelasi timp, poate sa impiedice raspndirea celulelor bolnave in organism.

Carenta acestei vitamine a fost legata si de incidenta crescuta a schizofreniei si depresiei. In acest caz, specialistii sustin ca este foarte importanta administrarea unei doze optime in timpul sarcinii si in primii ani de viata ai copilului. Ea este necesara pentru buna formare si dezvoltare a creierului si ajuta la optima functionare mentala pe parcursul vietii.

Cancerul, diabetul si osteoartritele

Persoanele care locuiesc la o altitudine ridicata prezinta un risc mai mare de a dezvolta diferite forme de cancer, diabet sau scleroze multiple dect cele care locuiesc la o altitudine mai joasa. Acest lucru este cauzat de faptul ca persoanele ce locuiesc la altitudini mici sunt cu mult mai expuse soarelui (si deci sintetizeaza mai bine vitamina D) dect celelalte. Studii epidemiologice au aratat ca un nivel scazut al vitaminei D in organism este asociat riscului mai mare de a dezvolta cancer de prostata, de colon sau de sn, mortalitatea fiind extrem de ridicata in aceste cazuri.

Specialistii sustin ca indivizii care locuiesc la o altitudine mai joasa de 350, in primii 10 ani de viata sunt cu 50% mai putin expuse riscului de a face o scleroza multipla. Cteva studii de specialitate sugereaza ca administrarea de suplimente de vitamina D copiilor ajuta la scaderea riscului de a face diabet. Ele mai arata si importanta pe care o are administrarea ei in timpul sarcinii.

Bolile cardiovasculare

Deficienta de vitamina D este asociata si cu instalarea unora dintre bolile inimii, constatndu-se un nivel ridicat de factori inflamatori in snge. Un studiu realizat in Marea Britanie a inclus mai multi pacienti bolnavi de hipertensiune. Acestia au fost expusi de trei ori pe saptamna, trei luni la rand, la radiatii ultraviolete. Dupa aceasta perioada, s-a observat ca presiunea sngelui la toti pacientii ajunsese la un nivel normal.