Sanatate

Cat de recomandat este sportul dupa nastere

Posted by Claude Mckinney on
Cat de recomandat este sportul dupa nastere

Sportul ar trebui sa faca parte din viata fiecarui individ, insa foarte multa lume nu acorda o suficienta importanta practicarii exercitiilor fizice. In cazul femeilor insarcinate care nu sunt obisnuite cu exercitiile fizice, slabirea dupa sarcina va fi mai dificila si mult mai greoaie decat in cazul femeilor care practica un sport. Iata cat de recomandat este sportul dupa nastere!

Inainte de a incepe un program de exercitii, femeia care a nascut trebuie sa ceara aprobarea medicului. In functie de tipul nasterii, prin cezariana sau natural, medicul iti va spune cat de mult timp iti va lua recuperarea si cand te vei putea apuca de exercitii fizice usoare.

Exercitiile fizice postnatale sunt chiar recomandate, deoarece au o multime de beneficii:

– refacerea si recuperarea dupa nastere sunt mai usoare atunci cand faci cateva exercitii fizice;

– vei avea mai multa energie pentru a te ocupa de cel mic;

– sportul ajuta si la reducerea depresiei sau stresului.

In timpul sarcinii, organismul femeii se transforma destul de mult, transformarile fiind vizibile si dupa nastere. Pentru femeile care sunt la prima sarcina, aceste schimbari pot parea radicale. Imediat dupa nastere, pantecele este inca rotund, cu pielea intinsa, avand aspectul unei mingi dezumflate. Nu trebuie sa te panichezi, deoarece pe parcursul urmatoarelor saptamani, uterul se va contracta si pantecele se va aplatiza.

Exercitiile fizice nu sunt deloc recomandate in primele saptamani dupa nastere, deoarece organismul este foarte slabit si nu poate face fata solicitarii fizice. Nu te apuca de practicarea vreunui sport inainte de acordul medicului. Nu te grabi sa-ti incepi programul fizic inainte de vreme, deoarece te poti accidenta si rani grav.

Trebuie sa mai stii ca sarcina afecteaza muschii abdominali, iar acestia trebuie sa fie complet vindecati inainte de inceperea unui program de exercitii fizice. In plus, ligamentele si articulatiile sunt inca slabite pentru urmatoarele 3 luni de la nastere, asa ca va trebui sa eviti exercitiile cu grad mare de dificultate.

In cazul in care ai nascut prin cezariana, peretele abdominal a fost taiat si ulterior cusut. Pentru a evita ruperea cusaturii, va trebui sa respecti intocmai indicatiile postoperatorii ale medicului tau. In primele cateva zile vei evita orice activitate fizica, iar timp de cateva saptamani nu vei avea voie sa ridici sau sa cari greutati. Exercitiile fizice regulate vor fi posibile de abia dupa 6 saptamani.

Timp liber

Targul de Craciun din Bucuresti

Posted by Claude Mckinney on
Targul de Craciun din Bucuresti

Bucharest Christmas Market va avea loc in perioada 6 decembrie 2013 – 5 ianuarie, in Piata Universitatii din capitala. Targul oficial de Craciun al Municipiului Bucuresti va asteapta cu drag sa ii descoperiti secretele.

Aici poti gasi obiecte traditionale, lemn cioplit, costume si masti traditionale, instrumente muzicale de jucarie, globuri si diverse ornamente pentru brad, prajituri, turta dulce, miere, carnati, toba sau pastrama. Cei mici sunt asteptati sa se joace cu spiridusii in casa lui Mos Craciun, in timp ce adultii se pot bucura de spectacolele oferite de diferite ansambluri folclorice.

Intrarea este libera.

Timp liber

Dana Gonţ

Posted by Claude Mckinney on

Azi vă prezentăm un interviu inspiraţional cu Dana Gonţ, despre activitatea din domeniul televiziunii şi alte pasiuni frumoase:).

– Spune-ne mai multe despre tine şi pasiunile tale? cum arată o zi din viaţa ta?

O zi din viaţa mea este întotdeauna plină, motiv pentru care, din păcate, rămâne foarte rar şi foarte puţin timp pentru alte pasiuni în afară de meseria mea.

Eu sunt mai mult decât un chip drăguţ care apare la televizor, sunt realizatorul şi producătorul emisiunii Bonton, iar asta înseamnă muncă zi de zi. În general meseria de jurnalist e una care cere mult de la tine, bineînţeles dacă îţi doreşti să faci performanţă în domeniul ăsta, să fii bun.

Aşa că zi de zi scriu, editez texte, discut subiecte de filmare, stabilesc desfăşurătoarele, de unele reportaje mă ocup chiar eu cap-coadă când pot, petrec foarte mult timp la montaj, la editarea video, înregistrez voci, sigur, înregistrez emisiunea, mă ocup de promovarea online, ajung uneori la evenimente în special cele legate de oameni deosebiţi, proiecte care ajută, ţin legătura cu foarte mulţi oameni şi lista ar putea continua. Când şi dacă mai rămâne timp îmi place să citesc, să merg la un film bun, să stau în grădina tatei… nimic sofisticat.

– Cum ai ales să mergi pe drumul către televiziune şi ce te-a motivat în acest sens?

De multe ori m-am întrebat cât am ales eu televiziunea şi cât m-a ales ea pe mine. Eu nu am avut acest vis de a mă vedea la televizor, era şi greu, televizorul nu era în copilăria mea ceva prea important pentru că nu era nimic de văzut. În adolescenţă însă a început fenomenul radiourilor private şi mi-am dorit şi eu să ajung la radio. Am şi fost la o preselecţie, dar aveam doar 15 ani, nici nu au vrut să mă primească. Asta m-a dezamăgit, dar m-a şi ambiţionat, iar la 16 ani m-am dus la un concurs de redactori la Tv Sigma, nu speram să îl iau, nu ştiam nimic despre televiziune, am sperat doar că dacă trec prin probele respective îmi va fi mai uşor când mă duc la radio.

Am fost printre cei 6 aleşi (din câteva sute) şi aşa a început o mare poveste de dragoste între mine şi meseria asta. Bineînţeles, am făcut apoi studii, m-am specializat, am muncit. Am fost mereu cu picioarele pe pământ, nu am dat niciodată importanţă (nu dau nici astăzi) faptului că oamenii mă vedeau ca pe o mică vedetă, că primeam multe complimente, mă recunoşteau pe stradă. Aveam doar 16 ani, puteam să o iau pe căi total greşite. Dar educaţia de-acasă şi-a spus cuvântul, am rămas un om serios, modest, muncitor.

La Tv Sigma a fost cea mai bună şcoală pe care o puteam avea: oameni aleşi pe sprânceană cu care am legat prietenii extraordinare, un director (profesorul Constantin Şerbu) cu un important rol de model pentru mine şi posibilitatea de a încerca şi învăţa orice. Eu nu m-am culcat acolo pe o ureche că vai ce frumos e să apari la televizor, eu am vrut să ştiu tot: am stat la cameră în platou, am stat mult timp la mixerul de sunet, am învăţat butoanele şi le luam locul în pauze regizorilor de emisie, montajul (la vremea aia pe bandă) îl făceam deseori singură, am învăţat chiar şi programele de subtitrare. Aşadar eu am înţeles rolul fiecărui om şi imensa muncă din spatele fiecărei imagini, asta cred că pentru mine a contat mai mult ca orice, pentru că eu am lucrat mai mult în anii ăştia mulţi de carieră în spatele camerei, decât în faţa ei.

– Eşti om de comunicare, cât contează din perspectiva ta mesajele pe care le transmitem? Şi cum vezi o îmbunătăţire la acest capitol a societăţii româneşti?

Pentru mine contează enorm. Şi mă întristează să observ că oamenii îşi pun foarte rar problema consecinţelor mesajelor lor. De fapt, în România persoanele publice mai ales din zona politică îşi pun rar problema consecinţelor în general.

Un rezumat frumos al acestei chestiuni l-a făcut, la un moment, dat Andrei Pleşu la Bonton: „Când vorbeşti, trimiţi către celălalt ori un ajutor, ori o toxină.” Iar mesajele nu se rezumă la cuvinte, transmitem la fel de mult cu atitudini, comportament. Un exemplu banal: demult, când realizam emisiuni muzicale am întrebat un prieten artist dacă e conştient că atunci când fumează pe scenă (cum spuneam, era demult), le induce fanilor adolescenţi ideea că e cool să fumezi. Nu se gândise niciodată la asta, iar din perspectiva lui era doar un mod de a se simţi bine pe scenă. Eu nu pot face decât ceea ce fac şi alţii, să explic, să argumnetez că agresivitatea în limbaj face o societate mai agresivă, că vulgaritatea va avea ca rezultat o lipsă din ce în ce mai acută a respectului, că felul în care te porţi în spaţiul public e o responsabilitate. Dar asta e doar viziunea mea.

– Care este emisiunea cea mai dragă pe care ai realizat-o până în prezent?

Asta este o întrebare foarte grea, îmi e foarte greu să fac o ierarhie. Din prisma nostalgiei şi mai ales a atmosferei în care am lucrat, primul meu gând merge către începuturi, emsiunea Top Sigma, dar profesional vorbind acolo era o joacă. Mi-a fost la fel de dragă şi emisiunea Fan X, una dintre cele mai longevive emisiuni muzicale din România, pe care am realizat-o mai bine de 7 ani. Dar adevărul este că acum am trecut la un alt gen, la un alt nivel, la un cu totul alt domeniu şi că, pentru acest moment al vieţii mele, Bonton este cel mai frumos proiect pe care l-am făcut.

– De unde te inspiri atunci când creezi un subiect nou?

De oriunde. Din ce trăiesc, din ce citesc, din ce aud, din ce văd. Cu alte cuvinte, din viaţă.

– Cum crezi că putem educa publicul privitor în materie de informaţie?

Cred că educaţia începe foarte devreme şi ţine de mulţi factori. Aş spune că familia este esenţială, în cazul meu cel puţin aşa a fost. În privinţa informaţiei am constatat şi eu că este foarte greu să îi ajuţi pe oameni să discearnă. Însă este esenţial să îi înveţi pe oameni să îşi pună întrebări, este primul pas care ne poate ajuta în a descoperi adevărul de minciună.

– Cui i-ai mulţumi pentru ceea ce eşti în prezent?

Atât de multor oameni! Sunt cu siguranţă suma întâlnirilor şi modelelor din viaţa mea, dar rolul determinant l-a avut mama. Ei îi sunt recunoscătoare şi regret că, din păcate, ea nu mai este lângă mine acum când am înţeles mai bine cât de mult îi datorez. Apoi desigur, aş mulţumi profesorilor mei, de la învăţătoarea mea, profesoară de muzică Martha Bel-Mustaţă, la doamna dirigintă Lazăr, din gimnaziu, la regretata doamnă Dorian, diriginta din liceu. Şi deja nedreptăţesc multe persoane care m-au influenţat pozitiv şi pe care nu e loc să le menţionez. Inclusiv din interviurile cu personalităţi pe care le-am realizat pentru Bonton în ultimii 3-4 ani, din absolut toate am plecat mai bogată.

– Pentru ce eşti recunoscătoare la finalul unei zile?

Pentru familia mea, pentru oamenii buni care mă inspiră şi pentru tot ce reuşesc să fac bine.

– Ce te impresionează cel mai mult la o persoană?

Bunătatea, categoric. Cred că inteligenţa, erudiţia, aspectul impecabil fără bunătate sunt inutile. Sunt mai mişcată de blândeţea şi generozitatea unei bunici care poate nu a citit două cărţi în viaţa ei, decât de un discurs motivaţional al unui om de succes care nu a ajutat niciodată pe nimeni.

– Care e cartea ta preferată?

Sunt prea multe, prea diferite să le pot pune într-un clasament. Citesc de la biografii, la literatură clasică, contemporană sau colecţii istorice, nu pot să le compar. Am să vă spun câteva titluri pe care le-aş recomanda, de dragul de a răspunde, dar fără să le clasific în vreun fel. „Eduard şi Dumnezeu”, a lui Milan Kundera (de altfel şi alte cărţi ale lui sunt o alegere foarte bună), „Toamna decanei” cartea interviu a lui Radu Paraschivescu cu Antoaneta Ralian, „Istoria iubirii” a lui Nicole Krauss, „Trei dinţi din faţă” de Marin Sorescu, nu-i ocoliţi nici pe Mircea Eliade, Eric-Emmanuel Schmitt sau dacă vă permite timpul Memoriile regelui Carol I.

– Pe cine admiri? ai vreun role model?

Cum spuneam, sunt într-o bună măsură rezultatul întâlnirilor pline de inspiraţie, al dascălilor devotaţi, părinţilor bineînţeles şi prietenilor buni. Pe toţi i-am admirat sau îi admir, de la toţi încerc să iau ceva bun. Şi cred că modelele sunt esenţiale în felul în care ne formăm.

– Ce îţi place la România şi ce ai vrea sa îmbunătăţeşti dacă ai putea?

Îmi place România autentică, îmi plac zonele în care oamenii au încremenit în alte vremuri, trăiesc mai curat, mai rânduit, mai cu frică de Dumnezeu. Îmi place România acolo unde ea nu a fost atinsă de kitch, de mercantilism, de parvenitism. Dacă aş avea puteri supranaturale mi-aş dori să pot face cumva ca ţara asta să fie condusă numai de oameni care o iubesc, pe ea şi pe poporul ei.

– Ce înţelegi prin autenticitate şi cât de importantă crezi că este?

Pentru mine autenticitatea este firescul, este esenţa, este a fi în acord cu tine şi cu rădăcinile tale.

– Unde te pot contacta cei ce vor să afle mai multe despre tine?

În curând sper să mă găsească pe danagont.ro, mi-aş dori să revin cu ceva articole online, dar timpul nu mi-a dat răgaz. Până atunci sunt de uşor de urmărit pe Twitter @danagont sau Facebook (https://www.facebook.com/dana.gont)

Timp liber

Portul turistic Mangalia

Posted by Claude Mckinney on

Cateva imagini din Portul turistic Mangalia. Cand aveti drum pe litoralul romanesc, va recomandam sa treceti prin Mangalia, sunt multe privelisti frumoase.

Mangalia Marina – este un port turistic situat pe tarmul de Vest al bazinului Marii Negre, intr-o zona de trafic maritim comercial si turistic constant. Portul reprezinta o reimprospatare a trecutului maritim al zonei, Mangalia avand o atestare documentara in materie de navigatie de peste 1500 de ani.

Din Portul Turistic Mangalia se pot face calatorii si escale la Vama Veche, 2 Mai, Limanu, Venus, Neptun, Olimp, Costinesti, Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea, Constanta, Mamaia sau Midia,  cat si trasee de navigatie costiera mai lungi in perimetrul Istanbul-Varna-Mangalia-Odesa-Yalta.

Portul Turistic Mangalia, are o capacitate totala de 146 locuri de acostare pentru ambarcatiuni, iar alaturi de Portul Turistic Varna din Bulgaria, este gazda regatei internationale BMW Black Sea International Regatta organizată anual de Yacht Club România.

Timp liber

Cristi Farcas

Posted by Claude Mckinney on
Cristi Farcas

Azi va prezentam un interviu cu un om pasionat de ceea ce face, implicat in diverse activitati: arta, publicitate si sport.

Cristi Farcas vrea sa inspire tanara generatie, participand si la evenimente sau conferinte ori de cate ori este invitat, cum a fost si cel de sambata aceasta in cadrul evenimentelor autentici.ro, https://www.facebook.com/autentici.events?directed_target_id=0

1. Spune-ne mai multe despre tine si activitatile in care esti implicat in acest moment.

– Cea mai importanta activitate este si va ramane modernism.ro, un proiect de suflet inceput acum patru ani impreuna cu Cosmin Nasui. Modernism.ro este o platforma on-line ce aduce impreuna artisti, curatori, acei oameni din spatele lucrarilor de arta, colectionarii si consumatorii de arta din Romania si din strainatate. In colaborare cu TVR am produs primul serial video-multimedia ce prezinta peste 120 de artisti si creativi romani contemporani din zona artelor vizuale ori ale artelor spectacolului. Proiectul se numeste “3 minute de celebritate” si contine 81 de episoade ce au rulat zilnic pe canalele TVR Cultural, TVR International si TVR HD in decursul unui an. Acum proiectul “3 minute de celebritate” se gaseste si pe DVD in retele de librarii si magazine specializate din tara si de asemenea in reteaua Institutelor Culturale Romanesti din Strainatate in 17 orase ale lumii.

 2. De unde apropierea de grafica, publicitate si care a fost motivatia in proiectul Modernism.ro?

– Pasiunea pentru imagine a inceput la finalul clasei a 4-a odata cu participarea la un concurs de desene pe asfalt la care am castigat locul 3. Acesta a fost start-ul, ca sa zic asa  . Am studiat desenul, pictura si sculptura pana in clasa a 8-a iar mai apoi in liceu am optat pentru grafica si din clasa a 10-a pentru fotografie, mai exact fotografie clasica pe film alb-negru cu laborator, revelator, fixator, filtre si hartie fotografica.  Partea de imagine video a aparut firesc, ca o continuare a pasiunii mele, o completare necesara, cred eu.

3. Ce talente pe partea artistica te-au impresionat cel mai mult de la noi din Romania?

 – As aminti cateva nume de artisti romani contemporani noua, Mircea Suciu, Bogdan Rata, Aurel Tar,  tineri care au reusit prin lucrarile lor sa sparga acea bariera a anonimatului cu care am fost obisnuiti pana acum. De multe ori societatea este tentata sa priveasca ca “mari artisti” doar numele deja consecrate si mult prea titrate fara sa ia in considerare talentul, forta de exprimare si energia unui tanar artist. Dintre artistii romani mai in varsta (dar cu suflet tanar) i-as mentiona aici pe Dorel Gaina si Maxim Dumitras.

4. Exista o cultura in acest sens, a artei in Romania? Cum vezi o dezvoltare pe partea aceasta si care crezi ar fi influentele la nivel global asupra imaginii tarii noastre?

 – Romania a avut intotdeauna o cultura a artei, drept dovada avem artisti celebri daca ne gandim la Brancusi de exemplu si din ce in ce mai multi tineri care reusesc sa se afirme in strainatate, lucrarile lor ajungand in colectii ale muzeelor sau in colectii particulare ale unor colectionari importanti de arta. Arta contemporana, acesti artisti tineri si talentati sunt  o carte de vizita pentru Romania.  Am atasat si link-ul unei stiri despre arta romaneasca pentru o imagine mai clara a fenomenului cultural romanesc http://www.modernism.ro/2013/10/03/louis-vuitton-puts-romania-in-the-spotlight/

 5. Care sunt proiectele care te-au entuziasmat cel mai mult pe partea de publicitate?

– Fiecare proiect are particularitatile lui si astfel fiecare proiect devine interesant, le privesc pe fiecare in parte ca pe o noua provocare. Imi plac provocarile  ! In publicitate am colaborat cu agentiile mari dar si cu clienti ca Red Bull, Burn sau Carlsberg. Entuziasmul e o componenta esentiala a fiecarui proiect in parte. Daca nu incepi cu entuziasm si cu convingerea ca acel proiect este bun, daca nu crezi in fiecare proiect in parte, asta se va reflecta si in munca ta.

6. De unde te inspiri cand creezi spoturi si diferite imagini?

– De obicei primesc un scenariu, un storyboard dupa care trebuie sa ma ghidez atunci cand realizez imaginile. Directia, identitatea vizuala si  ideea sunt stabilite de agentie (art director, copywriter ) impreuna cu clientul. Eu pun “pe hartie” ideile lor. Sunt mai degraba acel om care tace si face, cel care transforma ideea in produsul finit, in realitate vizuala.

7. Stim ca esti implicat si in sport, mai precis alergat. Povesteste-ne mai multe despre aceasta noua pasiune a ta.

 – E mai mult decat alergare,  am inceput cu bicicleta, dupa parerea mea mijlocul cel mai usor, eco- friendly si economic de a te deplasa pe roti prin oras.  Acum 4 ani aflasem de “Prima Evadare”, un concurs de mountain bike de 55 de km, din Bucuresti pana in Snagov. A fost prima experienta in sport si prima participare in cadrul unei competitii sportive. Mai apoi l-am intalnit pe Steven van Groningen si ascultand speech-ul lui despre experinta IRONMAN m-a motivat si m-a convins ca acest gen de competitii sportive in care imbini inotul, alergarea si pedalatul pe bicicleta pot fi cea mai buna optiune pentru mine, mai ales luand in considerare profesia mea care de cele mai multe ori presupune multe ore petrecute in fata calculatorului. Simteam nevoia sa echilibrez balanta care pana atunci inclina in partea statica. A mai contribuit aici si dorinta de a renunta la fumat iar pregatirea pentru competitiile sportive m-a ajutat si acum ma declar un fericit nefumator  .

 8. Care crezi ca sunt benefiiciile practicarii sportului in viata unui om si cum ai incuraja pe cineva sa acorde atentie acestui lucru?

 – Alergarea duce la producerea unei cantitati mai mari de endorfina (hormonul fericirii) si reduce nivelul de stres si oboseala din organism. Cred ca acest aspect este suficient de incurajator pentru a te apuca de alergat insa decizia apartine fiecaruia in parte.

 9. In ce competitii ti-a placut cel mai mult sa participi?

– Triathloanele sunt competitiile mele preferate. Sunt complexe si ai parte de multa adrenalina. Incepi cu inot, 500 – 1500 de m, dupa care continui cu bicicleta, intre 20 – 40 de km si termini cu o portie buna de alergat, intre 5 si 10 km.

10. Ce planuri ai pe viitor referitor la sport, am inteles ca vrei sa organizezi un triathlon?

 – M-am inscris deja la Half IRONMAN 2014. Acesta este unul dintre planurile mele pentru anul viitor. Da, mi-as dori sa organizez un triathlon in Baia Mare, mai exact in Mogosa. Cunosc foarte bine zona, este potrivita pentru astfel de competitii. Sper sa reusesc sa organizez un triathlon cu toate ca, astfel de competitii sunt destul de dificil de organizat si presupune o munca de echipa. In Baia Mare nu exista astfel de competitii insa exista mult potential si un peisaj superb care merita admirat.

 11. Unde te pot contacta cei care poate ar fi interesati sa afle mai multe de la tine?

– Oricand pe modernism.ro, pe facebook sau scriindu-mi un e-mail pe adresa farkaselul@yahoo.com. Raspund intotdeauna cu placere!:)

Cristi multumim pentru timpul acordat si-ti uram mult spor in continuare si succes in tot ce faci.

Pentru a fi la curent saptamanal cu evenimentele si articolele autentici.ro, va puteti abona la newsletter.

Divertisment

Ruxandra Micu

Posted by Claude Mckinney on
Ruxandra Micu

Azi v-o prezentam pe Ruxandra Micu si pasiunea ei pentru gatit. Speram sa va inspire! 

1. Spune-ne  cateva lucruri despre tine, cum ai ajuns sa  faci un site de idei pentru gatit?

-Sunt studenta la facultatea de arhitectura,  lucrez ca web designer de aproape 4 ani si gatesc de cand ma stiu.

Pasiunea pentru gatit am avut-o de mica. Am prins din zbor bazele gatitului atat de la bunica, cat si de la mama si tatal meu. Toti din familie gateau, fiecare in stilul lui, iar eu am luat cate putin de la fiecare si mi-am creat propriul stil.

Imi place sa fac mancaruri simple, sanatoase si gustoase. Nu imi plac mancarurile foarte complicate, care dureaza mult sa le prepari, deoarece nici nu am timp pentru ele si nici rabdarea necesara. Retetele de pe blogul meu se fac rapid si usor, iar scopul meu este sa le arat oamenilor ca se poate manca sanatos si bine, fara sa stai o zi intreaga in bucatarie.

Schimbarea mare in viata mea s-a produs acum cativa ani si a pornit de la cateva documentare ce promovau alimentatia vegetariana/vegana, pe care le-am vizionat atunci. Datorita documentarelor respective am luat decizia de a deveni vegetariana. In aceeasi perioada am pornit si blogul. A fost un fel de punct de sprijin care ma sustinea sa-mi continui stilul de viata vegetarian si sa nu cad prada tentatiilor. Prin blog am inceput sa impartasesc cu ceilalti retetele mele de zi cu zi si am cunoscut oameni din intreaga lume. Blogul a pornit in limba engleza, deoarece am dorit ca retetele mele sa fie vazute de cat mai multi oameni, iar  acum retetele  se gasesc si in limba romana.

2. Ce mancaruri iti plac cel mai mult?

-Ador burgerii vegetarieni! Daca nu ati incercat pana acum burgeri sau chiftelute vegetariene nu stiti ce ati pierdut! Cu burgerii vegetarieni  poti convinge pe oricine ca mancarea vegetariana nu numai ca e sanatoasa dar e si gustoasa!

Supele crema sunt si ele printre favoritele mele. Mereu mananc portii duble cand pregatesc o reteta de supa crema. Nu ma pot abtine! 

3. Ce sfaturi ai da cititorilor pentru o viata si o alimentatie sanatoasa si gustoasa?

-I-as sfatui sa faca schimbarea de azi, nu de maine, nu de poimaine, de acum! Nu trebuie sa fie o schimbare radicala. Pot incepe cu schimbari mici, dar semnificative, cum ar fi renuntarea la bauturi acidulate si inlocuirea lor cu sucuri naturale sau reducerea consumului de carne. Chiar si o dieta pescetariana este recomandata in perioada de tranzitie catre o dieta vegetariana. Vor vedea schimbarile in doar cateva saptamani, iar poftele vor disparea din prima luna.

4. Care sunt bucuriile si activitatile pe care le ai in timpul liber?

-Gatitul! Ador sa gatesc in weekenduri si sa incerc retete noi, deoarece nu sunt presata de munca sau scoala si ma simt in largul meu. De asemenea, imi place foarte mult sa citesc si ma relaxeaza enorm. Prefer cartile despre nutritie sau dezvoltare personala.

5. De unde te inspiri cand gatesti?

-Pinterest este sursa mea numarul 1 de inspiratie. Gasesc o gramada de retete, care mai de care mai delicioase. Eu nu prea am rabdare sa citesc retete. De obicei doar ma uit la poza si cel mult la ingrediente,  apoi ma apuc sa pregatesc respectiva reteta asa cum cred eu ca ar fi mai buna. Mai adaug sau modific ingrediente si la final rezulta o reteta cu totul noua.

6. Care sunt bucatarii preferati?

-Jamie Oliver. Ador stilul lui si bucuria pe care o emana atunci cand gateste . Eu consider ca gatitul nu trebuie sa fie matematic si rigid. Atunci cand gatesti trebuie sa te simti liber, sa improvizezi, sa incerci in permanenta lucruri noi si cel mai important, sa gatesti cu dragoste si pasiune.

Lorraine Pascale se numara si ea printre bucatarii mei preferati. Ii urmaresc emisiunile la televizor si chiar daca nu ma dau eu in vant dupa preparatul deserturilor,  mi se pare minunat felul in care isi prezinta retetele. Atmosfera este naturala si prietenoasa, asa cum ar trebui sa fie in orice bucatarie.

7. Ce elemente crezi ca ar trebui sa contina un meniu pentru a fi ceva deosebit de bun?

-Aici depinde de meniu si mai ales pentru ce ocazie e creat. Vorbind la modul general, cred ca un meniu bun trebuie neaparat sa fie facut cu alimente proaspete si sanatoase. Ierburile aromatice proaspete ar trebui sa fie nelipsite din retete. Nu se compara o reteta facuta cu ierburi aromatice uscate, cu una la care s-a folosit, de exemplu, busuioc proaspat maruntit. De asemenea, mancarurile trebuie sa fie aromate, parfumate si sa arate bine! Prezentarea mancarii conteaza la fel de mult ca gustul acesteia.

8. Ce parere ai despre autenticitate? Ce definitie ai da autenticitatii?

-Pentru mine, autenticitatea inseamna sinceritate, incredere in sine si originalitate. O persoana autentica inspira incredere si creativitate prin felul de a fi dar si prin ceea ce face. Consider ca pentru a avea succes, atat pe plan profesional cat si in relatiile cu ceilalti, trebuie sa fim autentici.

9. Unde te pot gasi cei interesati?

-Ma puteti gasi atat pe blogul meu www.gourmandelle.com, cat si pe site-ul personal (portofoliu online) www.ruxandramicu.ro . De asemenea, postez zilnic  pe pagina de Facebook  a blogului dar si pe Twitter sau Pinterest.  Daca aveti intrebari, nu ezitati sa ma contactati. Va raspund cu mare drag si ma bucur ca imi urmariti blogul!

Cultura

Echipa proiectului Monumente Uitate

Posted by Claude Mckinney on
Echipa proiectului Monumente Uitate

De curand am aflat despre proiectul http://www.monumenteuitate.org/ro/ si le-am propus un interviu pe autentici.ro pentru a cunoaste si voi frumoasa lor initiativa.

1. Spuneţi-ne mai multe despre voi si initiațiva proiectului Monumente Uitate. Cum a început totul? 

-Ideea proiectului s-a născut și a crescut pe băncile Facultății de Arhitectură, din dorința de a afla mai multe despre fostele reședințe nobiliare din spațiul intracarpatic. Mai apoi, într-un timp relativ scurt, proiectul a început să atragă studenți sau absolvenți ai facultăților din profilele conexe arhitecturii și s-a deschis către publicul larg. În timp, inventarierea, studierea și înțelegerea Universului castelelor, palatelor, conacelor și curiilor s-a transformat pentru coordonatorii proiectului Monumente Uitate dintr-un hobby de studenție într-o reală specializare profesională. Astăzi, în cadrul Asociației ARCHE (constituită tocmai cu scopul declarat de a se implica activ în sfera patrimoniului cultural), proiectul este dezvoltat în continuare cu perseverență, atrăgând noi pasionați ai domeniului.

2. Care este obiectivul proiectului? 

-Prin Monumente Uitate ne propunem, în primul rând, să realizăm o platformă online, care să conțină surse fotografice, cartografice, de arhiva, schițe, planuri și informații scrise, temeinic fundamentate științific și susținute printr-un aparat critic pertinent, care să puna la dispoziția specialiștilor un instrument de lucru cu caracter enciclopedic și care să promoveze la nivel regional, național și internațional valorile patrimoniului cercetat.

Monumente Uitate se dorește a fi un proiect care militează pentru o corectă întelegere și apreciere a valorilor patrimoniului construit (artistice, istorice, identitare, cognitive, economice etc.). În acest spirit, proiectul își dorește aducerea în atenția publicului a unui tip de patrimoniu cultural imobil marginalizat si puțin apreciat în mediile (chiar culturale!) românești: ansamblurile rezidențiale extraurbane ale elitelor socio-politice din secolele XVII-XIX.

În mediul offline, proiectul a apărut în diverse publicații de specialitate, în mass-media, dar a și participat la diferite evenimente culturale sau științifice, scopul fiind întotdeauna acela de a disemina cât mai activ și eficient datele și informațiile deja strânse și a suscita interesul față de tema cercetată. Fiind susținut astăzi de o echipă pluridisciplinară tânără, mereu curioasă, implicată, pasionată și plină de noi idei, proiectul Monumente Uitatese îmbogățește și se dezvoltă perpetuu. Fiind dintotdeauna deschiși și către publicul larg nespecialist, am încercat să determinăm un număr cât mai mare de persoane să fie intrigate, interesate, pasionate și, mai apoi, implicate în problemele ridicate de bogatul patrimoniu al ansamblurilor nobiliare din România.

3. Care este gradul de receptivitate din partea publicului privind proiectul Monumente Uitate?

-Din 2008 până în prezent, am putut observa că tema cercetată în cadrul proiectului Monumente Uitate a crescut in notorietate la nivel național, intrând din ce în ce mai mult în atenția opiniei publice. Nu putem considera că este efectul direct al acestui proiect, însă credem că am contribuit și noi.

Deși momentan în cea mai mare parte a sa societatea civilă românescă este marcată de o pasivitate îngrijoratoare, noi considerăm că, printr-o viziune limpede, o pasiune intensă și o implicare constantă, dar și printr-o activitate conjugată a tuturor organismelor nonguvernamentale de profil, cauza patrimoniului cultural va câștiga din ce în ce mai mulți adepți activi.

În ceea ce ne privește, ne bucurăm să avem un public fidel, ce ne oferă mereu feedback și contribuie la continuarea și îmbunătățirea proiectului.

4. Care sunt monumentele ce v-au impresionat cel mai mult din țara noastră? Care consideri că ar fi cele mai reprezentative din punct de vedere istoric și cultural?

-Fiind specialiști în formare în sfera patrimoniului cultural, și, automat, pasionați ai domeniului, ne este foarte greu să facem un top echitabil al monumentelor româneşti. Fiecare dintre noi are propriile „amoruri”. Ancăi ii plac monumentele istorice anonime (spre ex. casa unei notabilități locale, în care aura unei legende efemere eclipsează valorile estetice ale fondului construit) și spune că o tulbură locurile abuziv transformate în spații ale memoriei (închisoriile regimului comunist sau crucile solitare de pe marginea drumurilor, ce marchează accidente rutiere mortale). Alexandra consideră că fiecare monument spune ceva despre cultura spaţiului în care se află și face asta numai împreună cu peisajul și oamenii din împrejurimi. Ea preferă peisajul rural, unde, pe lângă arhitectură, se pot afla detalii despre obiceiurile locului, tradiții și meșteșuguri, într-un cadru natural.

Până la urmă, depinde de deschiderea culturală a fiecăruia, de interes şi de receptivitate. Fiind materializarea valorilor ale unei comunităţi, fiecare clădire de patrimoniu este interesantă. Toate monumentele ce supraviețuiesc unei etape istorice sunt esențiale pentru intelegerea evoluției societăților umane, iar omenirea, de cele mai multe ori în mod inconștient, își prezervă cele mai reprezentative monumente ale sale. Astfel, reprezentative pentru ziua de astăzi sunt toate monumentele aflate în picioare acum, însa provocarea este să conștientizăm ce trebuie să transmitem mai departe.

5. De ce credeti că este important să ne cunoaștem monumentele?

-Monumentele sunt pietrele de hotar ale identității unei comunități. Limba, istoria (mai mult sau mai puțin mitizată) comuna, tradițiile și altele asemenea sunt monumentele imateriale care creează per se identitatea unei națiuni.

Raportul pe care noi îl avem cu trecutul vine dintr-o formare culturală personală. Nu trebuie să îi acuzăm pe cei care nu privesc cu interes monumentele, ci să le oferim posibilitatea să înţeleagă contextul si particularitatea. Până la urmă, numai prin cunoaştere autentica se ajunge la apreciere și respect, urmând apoi, în mod firesc, să se dorească protecţia și valorificarea. Daca nu înțelegem cu adevărat valoarea culturală a monumentelor istorice, exista riscul să dăm într-un formalism forțat, care nu este sustenabil pentru nicio cultură.

6. Cum priviti autenticitatea? Care este opinia voastra și ce definiție ati da autenticității?

-Autenticitatea este, din punct de vedere lingvistic (așa cum este explicat în dicționarele limbii române), un termen difuz: sinonim cu adevărat, original și antonim cu plăsmuit. Credem că patrimoniul cultural românesc este autentic, fiind deopotrivă original în specificitatea sa și, raportat la întreaga moștenire culturală mondială, plăsmuit diferit și unic.

În restaurare, autenticitatea este una dintre temele contemporane de dezbatere, cu atât mai mult cu cât se vehiculează ideea că numai stadiul actual al unui edificu este autentic. Fiecare generație care intervine asupra unui monument își spune propria parere despre acesta, ce apreciază, ce alege să transmită generațiilor viitoare, dar și ce ignoră. Noi pornim de la ideea că autentica este numai experiența individuală, personală a fiecăruia dintre noi, valabil și în ceea ce privește raportul dintre peisajul său cu monumentele. De aceea, nimeni nu apreciază cu adevărat un monument numai pentru că i se spune că este un monument valoros. În această cheie, degeaba restauram un edificiu ca la carte, așa cum spun toate convențiile de specialitate, dacă  nu reușim să restabilim o legatură între acesta și generația actuală, legătura care să îi asigure o integrare completa în societate. Intervenția în restaurare nu implică doar restricții în abordare, așa cum am văzut că se promovează în mediul universitar actual, ci din contra, un grad ridicat de creativitate pentru că se lucrează cu materie valoroasă din punct de vedere istoric și artistic, care fac să crească responsabilitatea, dar și sensibilitatea în proiectul de arhitectură. Dacă înțelegem de ce, care a fost istoria și care este legătura cu prezentul, șansele să respectăm și să dorim păstrarea monumentelor nu ca materie în sine, ci ca valoare, vor crește exponențial, în mod natural, autentic.

7. Care sunt bucuriile voastre zilnice în urma activității pe care o desfășurati?

-Ne place mult când descoperim absolut întâmplător lucruri care se leagă de subiectele ce ne interesează: un eveniment de care nu știam, persoane, idei, curente, diferite conexiuni interesante etc. Nu spunem că asta se întamplă zilnic, dar și când se intamplă, merită orice efort.

8. Unde va pot găsi cei interesați?

-Ne găsiţi pe www.monumenteuitate.org, pe facebook/monumenteuitate, pe blog (monumenteuitate.blogspot.ro) sau pe tumblr (monumenteuitate.tumblr.com). Și pe mail, la monumenteuitate@arche.ro.

Multumim pentru deschidere si va uram mult spor si succes in continuare!

PS: Pentru a fi la curent cu articolele noastre ce speram sa va bucure:), va puteti abona la newsletter-ul nostru din partea dreapta a site-ului.


Cultura

Maramures

Posted by Claude Mckinney on
Maramures

A inceput sezonul vacantelor si concediilor de vara, prilej de relaxare, fie la munte sau la mare.Azi va propunem o destinatie pitoreasca a Romaniei, Maramures, despre care foarte frumos Constantin Noica spunea:

“Cand ma gandesc la Maramures, la folclorul nostru si la felul intamplator si prea adesea partial in care am pastrat ceva din ce a fost, imi spun ca ceea ce stim si admiram noi, laolalta cu atatia straini, reprezinta poate numai resturile si firimiturile unui banchet al zeilor”.

Cei care vor sa ne trimita poze si impresii  care sa le publicam pe site-ul autentici.ro cu numele lor, din vacantele  in Romania, sunt bineveniti sa ne scrie pe simona@autentici.ro. Pe cele mai reusite si frumoase le vom premia.

Momentan am adaugat cateva fotografii deja existente in spatiul web.

Maramuresul are un relief variat, dominat de inaltimile muntilor Gutai, Tibles, Maramuresului si Rodnei. Intre acestia, Depresiunea Maramuresului este traversata de vaile Izei, Viseului si Marei.

De-a lungul lor, o civilizatie veche si infloritoare s-a dezvoltat organic, cu o creatie materiala dominata de un spirit profund religios. Folosind cu precadere lemnul in constructia bisericilor inalte si zvelte, acoperite cu sindrila si pictate in interior, maramuresenii si-au pastrat, in mijlocul ifluentelor straine, nealterata credinta crestin-ortodoxa, obiceiurile stravechi si frumoasele lor costume populare, pe care le poarta si astazi la sarbatori.

Opt dintre vestitele biserici de lemn de stejar sau brad, cu turlele lor care vor sa atinga cerul, sunt incluse in patrimoniul mondial Unesco si fac parte din circuitele turistice-numele lor este Barsana, Budesti, Desesti, Ieud, Plopis, Poienile Iezei, Rogoz si Surdesti.

Maramuresul se poate mandri si cu resurse minerale foarte bogate (aur,argint,cupru,plumb). Din punct de vedere istoric, etnografic si turistic, regiunea este impartita in patru zone: Tara Maramuresului, Tara Lapusului, Tara Chioarului si Baia Mare.

 Surse text: brosura “Romania explorati Gradina Carpatilor” si cartea “Romania” ce se gaseste la Libraria Bastilia.

Cultura

Festivalul International de Teatru de la Sibiu

Posted by Claude Mckinney on
Festivalul International de Teatru de la Sibiu

In articolul de azi va invitam sa dam atentie cu totii unui Festival deosebit ce are loc in Romania. Mai exact editiei cu numarul 20 a  Festivalului International de Teatru de la Sibiu, ce va avea loc in perioada 7-16 iunie 2013.

Dupa cum stiti orasul Sibiu a avut onoarea de a fi capitala  europeana a culturii in anul 2007. Titlu binemeritat, datorita concentrarii artistice din acest oras.

Un scurt istoric al Festivalului International de Teatru de la Sibiu gasiti aici: http://www.sibfest.ro/scurt-istoric.html

Teatrul si arta in general fac parte din bagajul nostru cultural ce ne reprezinta ca popor in fata celorlalte natiuni, fiecare diferentiindu-se prin propriile talente artistice care fac parte din gena locului. Pe autentici.ro promovam cu mare drag arta si cultura prin articolele noastre, acestea facand parte din reprezentarea tarii, pe langa alte elemente ce fac un tot unitar a imaginii noastre nationale.

Revenind la eveniment, pot preciza ca ma leaga de teatru amintiri ale copilariei mele, fiind atrasa de tot ce inseamna arta. M-am nascut in Piatra Neamt, iar parintii ma duceau la diverse spectacole unde urmaream cu atentie maxima ce se petrecea pe scena. Apoi venind in Bucuresti, am mers cu drag la diverse reprezentari artistice, de fiecare data vibrand alaturi de spectatori si artisti.

Teatrul si arta in general ne infrumuseteaza, ne face sa meditam (atunci cand sunt piese filozofice), ne inveseleste cand urmarim comedii, emana emotii prin spectacole de dans, impartaseste culori ale decorurilor pregatite inteligent si practic ne face sa uitam de cotidian.

Mesajul autentici.ro pentru FITS, http://www.sibfest.ro/# , la implinirea celor 20 de ani, este unul de felicitare in primul rand si de incurajare in editii cat mai reusite si de impact in randul romanilor si strainilor ce ne viziteaza cu aceasta ocazie.

Avem nevoie de frumusete, de arta, de teatru si de tot ceea ce ne face sa fim mai buni si mai umani!

Cultura

Vasile Lupasc

Posted by Claude Mckinney on
Vasile Lupasc

Astazi va prezentam un articol cu Vasile Lupasc si vasta lui activitate sportiva si literara.

1. Spune-ne mai multe despre tine si pasiunile tale.

-Despre mine…
Mare lucru nu este de spus. Fac sport de cand ma stiu, am avut sansa sa ascult imnul tarii mele cantat la cateva campionate mondiale de karate si mai ales am avut sansa sa intalnesc de mic minunata lume a sportului cu mingea la cos. Baschetul este pentru mine sportul cel mai apropiat de magie. Nu am regasit nicaieri altundeva acea senzatie de plutire , de energie care curge de-alungul si de-alatul terenului si care te cheama sa fii usor ca si ea, sa zbori, sa te minunezi si sa te bucuri.
Si sunt de doua ori norcos pt ca mi s-a dat si usurinta de a vedea istorii traite  demult, de a le asterne pe hartie si de a le da altora. Asa s-au nascut cartile mele , asa s-au nascut colaborarile cu  domnii Marcel Iures si Mircea Albulescu, oameni care mi-au influentat viata. Experienta de a fi in prezenta dansilor, de a vedea la lucru talentul urias care i-a ridicat atat de sus, este dincolo de cuvinte.

2. Pe site-ul tau apare ca esti campion la Karate si maestru in arte martiale. Povesteste-ne mai multe despre aceasta experienta si bucuria practicarii acestui sport.

-Artele martiale sunt cu siguranta o arma cu doua taisuri. Intelese cum trebuie aduc un mare cadou in viata practicantului- lipsa fricii. Din pacate putini mai au rabdarea sa studieze, sa inteleaga si mai ales sa practice asa cum trebuie. Din acest motiv in salile de karate intalnim multi visatori si multi impostori deghizati in antrenori. In trecut artele martiale erau transmise mai departe de catre cei ce supravietuisera gratie abilitatii lor unor lupte pe viata si pe moarte. Astazi cei buni sunt tacuti iar cei rataciti sunt foarte sonori si atrag multi elevi. Iar lupta, acel instrument perfect eficient al selectie natural a disparut.
Exista in mod evident doua entitati, doua organisme care poarta acelasi nume dar au foarte putine lucruri in comun Karate sportiv si karate traditional.
Competitia sportiva este chiar contraindicata de catre maestri artei traditionale care recomanda o renuntare totala la orgoliul propriu.
Eu asa privesc lucrurile, iar faptul ca am castigat turnee mari de karate nu imi da dreptul de a ma numi expert sau maestru in acest domeniu. In schimb norocul de a intalni maestri imensi ai artelor martiale, de a ma antrena perioade relative lungi cu dansii mi-a dat o intelegere care a facut victoria sportiva foarte facila.
Daca este sa vorbim despre experientele din sport, trei sunt  cele care imi incalzesc inima cel mai mult.
Prima este faptul ca trei elevi de-ai mei au castigat medalii mondiale si au fost premiati de catre Guvernul Romaniei cu titlul de maestrii emeriti ai sportului.
Al doilea moment s-a petrecut la Campionatul Mondial din Italia cand, aflat pe podium, imediat dupa inceperea imnului de stat al  Romaniei un grup mare de spectatori din partea opusa a salii au fugit catre zona in care se desfasura premierea. Nu am inteles initial de ce. M-au lamurit dansii imediat in cel mai frumos mod cu putinta. Erau romani stabiliti acolo si au cantat imnul langa mine. A fost cea mai frumoasa versiune a imnului pe care am auzit-o vre-odata!
Un alt moment foarte drag mie se leaga de castigarea primei medalii de aur la mondialele din 2005 din Brazilia.
Nu am putut dormi dupa noaptea finalei si, nefiind genul care sa mearga la petreceri, am mers singur pe plaja Atlanticului sa astept rasaritul. Eram extrem de obosit dupa un an de pregatire, dupa emotiile ultimelor zile. Mi-era dor de ai mei, de dealurile Targovistei, vroiam sa impart cu cineva drag tot ce primisem, sa ma odihnesc.
Simteam o incordare a mintii si a sufletului cum nu simtisem niciodata. Odata cu rasaritul, valurile oceanului au inceput a se inrosi dar un rosu carnal, superb si,concret, un rosu dincolo de reflexia luminii soarelui ce se nastea din ape. M-am ridicat sa vad mai bine ce este si am inlemnit. Oceanul era plin de petale de trandafiri. Pareau adevarate. Eram in mijlocul unui vis sau a unei vedenii. Cerul, oceanul inflorit, nisipul cald al ecuatorului, toate erau din alta lume, venisera sa mangaie dorul de casa, sa ne bucuram impreuna. A fost singurul moment din viata mea in care m-am temut ca mintea nu-mi mai functioneaza chiar perfect.
Apoi pe plaja au inceput sa soseasca si alti oameni si am aflat de la localnici ca este un obicei al lor sa mearga in larg duminica seara si sa arunce petale pentru a-si spala in acest fel pacatele din cursul saptamanii. Luni dimineata multime de petale  se intorc aduse de valuri catre mal,  intr-un spectacol absolut superb. Si astazi mai inchid ochii cateodata sa simt parfumul acelor clipe.

3. Cum te formeaza ca personalitate practicarea artelor martiale?

-Da, in mod evident artele martiale slefuiesc caracterul. Pe mine, anii petrecuti in sala de antrenament m-au facut mai perseverent si m-au invatat un lucru elementar nici o batalie nu este pierduta atata vreme cat mai exista vointa de a castiga!
Un caz concret de ajutor, de putere venita din pildele si caznele anilor de karate- Cand am vrut sa public primul volum din Rastignit Intre Cruci multe edituri m-au refuzat fara sa citeasca macar un fragment din carte. Motivul era unul pueril. Mi s-a spus ca pe nimeni nu mai intereseaza Vlad Tepes si istoria Romaniei. Parerea dansilor nu m-a facut nicio clipa sa ma indoiesc de nevoia unei lucrari despre aprigul voievod. Asa se face ca astazi, dupa 3 ani , cartea a ajuns la a VI-a editie si  este recomandata de foarte multi profesori de limba romana pentru programa scolara optionala.

4. De unde pasiunea pentru a scrie si ce te inspira?

-Pasiunea pentru scris s-a nascut din pasiunea pentru Vlad Tepes. De cand ma stiu am vrut sa stiu totul despre el. Imi desenam portrete in carbune  ale voievodului si mi le atarnam pe perete. Cautam tot ce era scris despre Vlad si tin minte ce dezamagire fantastica am trait cand am citit bazaconia lui Bram Stocker! Cum era si firesc am terminat rapid de citit tot ce se gasea despre voievodul de la Targoviste. Apoi au urmat cativa ani in care am tot intrebat in librarii daca a mai aparut vre-un titlu , ceva care sa faca referire cat de putin la Tepes. Cum raspunsul era mereu nu! , am decis sa scriu eu o carte despre subiectul atat de drag romanilor. Deja aveam o teza de licenta cu tema Vlad Tepes care era destul de apreciata si despre care mi se sugerase ca ar fi bine sa fie publicata. Am ales insa, sa vorbesc despre viata sa tumultoasa intr-un roman istoric pentru a depasi sfera de interes a istoricilor si a ajunge la marele public.
Din fericire reactiile dupa primul volum al romanului Rastignit Intre Cruci au fost extrem de incurajatoare.
La numai un an de la lansarea oficiala, cartea daduse deja nastere unei opera rock si unui spectacol de teatru absolut fascinant. Piesa a fost realizata de prietenul meu bun Ciprian Dumitrascu iar din distributie au facut parte printre altii Mircea Albulescu si  Ion Haiduc.
Au urmat apoi volumul II al aceluiasi roman, traducerea in engleza, seria de carti pentru copii  Zece povesti pe care le datoram copiilor nostri, o piesa de teatru radiofonic realizata de Radio Romania cu Marcel Iures, Mircea Albulescu,Victor Rebengiuc si multe alte nume mari ale scenei romanesti. Am publicat de asemenea 3 carti audio in lectura actorilor Mircea Albulescu si Marcel Iures , care s-au bucurat de acelasi succes.

Aminteam mai sus despre momente care mi-au marcat viata sportive. Este mult mai greu sa aleg unul sau cateva momente frumoase  legate de activitatea literara.
Poate cel mai miscator moment s-a petrecut intr-o seara, la putina vreme dupa ce lansasem cartea audio Prin Iadul Tatarilor. Am primit un telefon de la un ofiter de aviatie care mi-a marturist ca a ascultat cartea alaturi de cativa colegi de-ai dansului. Domnul ofiter parea foarte miscat si timbrul tremurat al vocii dansului m-a marcat si pe mine. Mi-a spus ca dupa terminarea cartii, dansul si ceilalti colegi au ramas in tacere cateva minute. Apoi nestiind ce sa spuna s-au ridicat si au salutat.  Nu-mi amintesc sa fi trait onoare mai mare decat spusele acestui domn ofiter!
O alta bucurie imensa s-a petrecut in momentul in care am aflat ca mai multi profesori de romana din tara recomanda elevilor cartile mele. Sau atunci cand am vazut pentru prima oara doi copii jucandu-se de-a cavalerii Stroe si Ler.
Consider ca sunt extreme de norocos ca am primit acest dar si aceasta misiune de a povesti mai departe vietile eroilor care au cladit  rana cu rana, victorie cu victorie, rabdare cu rabdare Romania!

Ce ma inspira? Totul! O lacrima ascunsa de o femeie necunoscuta pe strada, rasul unui copil, vantul peste lanul de grau, cetatea Targovistei, bunatatea absoluta a mamei, umorul tatei, toate imi spun povesti. Poate cel mai mult ma inspira muzica. Aici este putin ciudat. Povestile pe care le aud , de exemplu la un concert al lui Tudor Gheorghe nu au legatura cu versurile minunate cantata de dansul. La ultimul concert cred ca am parut cam…”plecat de-acasa”! Cand toata lumea radea eu plangeam si cand toti plangeau  mie imi venea sa rad. Este de-ajuns o nota sa ma poarte cine stiu unde si eu nu ma impotrivesc niciodata. Este frumos acolo…atunci!

5. Cum privesti autenticitatea? Ce definitie ai da autenticitatii?

-Autenticitatea inseamna simplitate! Daca vorbim despre oameni, inseamna a te gasi pe tine insuti asa cum esti, asa cum te-A vrut Dumnezeu si a-ti trai viata dupa cea mai buna regula – bunul simt. In momentul in care apar ganduri exagerat de pozitive sau negative despre tine insuti, cand ifosele tin loc de personalitate, cand in loc sa daruiesti, astepti, cand crezi ca ti se cuvin lucruri si stari fara a incerca sa oferi tu primul, atunci cand invidia intuneca bucuria de a fi alaturi de altii, atunci ne indepartam de originea noastra si de scopul vietuirii noastre pe pamant.

6. Unde te pot gasi cei interesati?

La www.legend-of-vlad.ro si bineinteles pe facebook.

Palmares sportiv
Karate
22 de titluri nationale
8 titluri mondiale
5 medalii de argint la campionatele mondiale

Basket
2 medalii de argint la campionatele nationale de junior

Lucrari publicate
Răstignit Între Cruci.  Volumul I

Răstignit Între Cruci.  Volumul II

Răstignit Între Cruci.  Volumul III( in curs de aparitie)

Zece povești pe care le datorăm copiilor noștri. Volumul I- Povestea lui Vlad Vodă Drăculea- Carte pentru copii

Străjeri la porțile raiului – Carte audio în lectura lui Mircea Albulescu

Furia Zimbrului – Carte audio in lectura actorilor Marcel Iureș si Mircea Albulescu

Prin iadul tătarilor- carte audio in lectura lui Marcel Iureș

Lucrări disponibile la www.legend-of-vlad.ro