Pentru a doua oara in aceeasi zi, presedintele columbian, Ivan Duque, a fost nevoit sa respecte o decizie judecatoreasca si, in acelasi timp, sa-si arate dezacordul. Curtea Constitutionala a inchis miercuri dupa-amiaza dezbaterea privind reforma Jurisdictiei Speciale pentru Pace (JEP) promovata in urma cu doua luni de presedinte.
Sentinta presupune ca seful statului trebuie sa ratifice legea statutara a instantei insarcinate cu judecarea celor mai grave infractiuni ale conflictului armat, ingropand astfel cele sase modificari sau obiectii pe care le formulase. La acestea se adauga eliberarea fostului sef FARC Jesus Santrich, dispusa de Curtea Suprema.
In practica, Curtea stabileste ca voturile sustinute in Congres au respins deja obiectiile presedintelui, desi acesta a vrut sa dea ultimul cuvant Constitutionalului. Camera Reprezentantilor a anulat acea revizuire cu 110 voturi impotriva 44. Senatul a facut-o fara majoritate absoluta, cu 47. Rezolutia instantei, in orice caz, este o provocare la criteriile lui Duque pe coloana vertebrala a acordurilor de pace incheiate in 2016 intre statul si gherila disparuta a FARC.
„Am prezentat acele obiectii si i-am spus tarii ca voi respecta decizia luata de Congresul Republicii”, a spus presedintele dupa ce a aflat de hotarare. „Congresul a avut dezbaterea si nu au fost acceptati in Camera si acceptati in Senat conform interpretarii numerice, dar cand a ramas dubiul, am mai spus ca ma voi supune verdictului Curtii Constitutionale. Astazi pot spune cu capul sus: respect decizia luata de Curtea Constitutionala in calitate de columbian si aparator al legalitatii, dar nu voi inceta niciodata sa apar principiile care au motivat poporul columbian astfel incat sa avem o pace cu justitie, o pace in care credem cu totii si asa voi continua sa procedez in toate zilele vietii mele.”
Prezentarea acestei reforme — incurajata in special de cel mai dur sector al Centrului Democrat, partidul fondat de Alvaro Uribe — l-a multumit pe fostul presedinte si fost procuror general Nestor Humberto Martinez, dar a contribuit la revigorarea diviziunii politice in jurul procesului de pace. Si a ajuns sa aiba un efect de bumerang. Duque a intentionat sa schimbe doar sase articole si deja la inceputul mandatului, in august anul trecut, a anuntat ca va propune unele modificari la acea regula, care fusese deja examinata de Curtea Constitutionala. Totusi, potrivit celei mai raspandite analize in randul fostilor negociatori de pace, aceasta revizuire a fost profunda, deoarece a afectat esenta acordurilor prin punerea sub semnul intrebarii a functionarii justitiei pentru pace.
Era vorba despre atingerea sectiunilor de reparare a victimelor; capacitatea de verificare a Inaltului Comisar pentru Pace asupra celor care au intrat in justitia de tranzitie; relatia cu justitia obisnuita; crime impotriva umanitatii; conditiile de a oferi adevarul; si extradarea. Acest ultim punct a fost deosebit de controversat datorita repercusiunii sale asupra echilibrului din ce in ce mai delicat al partidului nascut din FARC, Forta Revolutionara Alternativa Comuna, care sta in Congres cu cinci reprezentanti si cinci senatori.
Astazi, Curtea Suprema de Justitie a dispus eliberarea fostului lider de gherila Jesus Santrich, retinut si cautat spre extradare de catre Statele Unite pentru trafic de droguri. Inalta instanta a stabilit ca ar trebui sa fie judecat ca absolvent deoarece pe hartie este reprezentant la Camera, desi nu a preluat niciodata mandatul. Duque si-a exprimat respectul pentru „institutii si independenta puterilor”, dar a tinut sa precizeze ca „traficul de droguri este o crima care a facut un prejudiciu enorm acestei societati”. Si a acuzat fara nuante impotriva fostului combatant: „Nu putem inceta sa spunem lucrurilor pe numele lor. Alias Jesus Santrich este un mafiot si dovada pe care o cunoaste tara este aceea a unui mafiot care negocia expedierea unui transport de cocaina”.
