Category Archives

10 Articles

Economie

Semnele crizei si ofensiva asiatica

Posted by Claude Mckinney on
Semnele crizei si ofensiva asiatica

Primele semne ale prezentei crizei economice la Mobile World Congress 2009 apar inainte de a intra in complexul expozitional. In anii trecuti, toate cladirile din jurul La Fira erau invesmintate in imense cearsafuri publicitare. Fie ca era vorba de birouri, de hotel, de constructii in renovare, reclamele filfiiau pe ziduri, peste geamuri. Acum, nimic! Cautind cu lupa, am descoperit la intrarea in hotelul din piata Espanya doua banner-e Microsoft. Niste resturi ale unor vremuri manoase.

Asta e un aspect. Altul ne-a intimpinat la inregistrare. In urma unei intelegeri intre GSM Asociation si Municipalitatea Barcelonei, ziaristii acreditati primeau si un abonament pe 5 zile valabil pe autobuz si metrou. Acum nu mai exista asa ceva. Prin urmare, ne jucam de zor la automatele de bilete: un tichet cu 10 calatorii la metrou costa aproape 8 euro

In anii trecuti , prin diverse locuri din oras mai gaseai afise mici, mai mari legate de produse lansate cu ocazia MWC. Singurele firme care isi permit asta in aceste zile sint LG si Samsung. Mai mult, daca LG este sponsor platinum la marea expozitie, Samsung si-a permis sa brand-uiasca (pe interior) un intreg hotel: Fira Palace!

Asta e partea coreenilor. Iar chinezii de la ZTE si Huawei parca i-au amutit pe competitorii din zona de echipamente (EricssonNokia-SiemensAlcatel-Lucent). Standurile chinezilor sint mult mai vii, marketing-ul lor se vede prin tot tirgul: tot mediul business poarta genti ZTE, iar steaguri cu cele trei litere sint amplasate la tot pasul. Totusi, atit Ericsson cit sI Alcatel-Lucent au facut mai multe anunturi la MWC, dar de care ma voi ocupa intr-un material separat. Apropos de Huawei: au prezentat azi telefonul lor touchscreen cu platforma Android. 90% din design e iPhone

Inca una si ma duc sa ma culc: am gasit si HTC cu Android. Chiar daca arata a jucarie, se misca foarte bine. Din prezentarile de pe diverse site-uri imi facusem o parere proasta. Imi retrag cuvintele. Atit cit l-am avut sub ochi azi, mi-a facut o impresie foarte buna. Si nu in ultimul rind e altceva!

Economie

13% creștere in industria de Software și servicii IT. Prognoza ramane pozitiva si pe urmatorii ani

Posted by Claude Mckinney on
13% creștere in industria de Software și servicii IT. Prognoza ramane pozitiva si pe urmatorii ani

Nu stiu ce s-a intamplat pe la ANIS (Asociația Patronala a Industriei de Software și Servicii), dar evenimentul de azi a fost bogat in informatii, cum nu se mai intamplase de ani de zile! Nu doar s-a prezentat (si) studiul „Romanian Software and IT Services Industry”, realizat de PAC (Pierre Audoin Consultants), dar nu s-a facut economie pe subiecte din domeniu.

Informatia de baza e ca veniturile companiilor romanești de software și servicii IT au crescut cu 13% in 2014 fața de 2013, ajungand la 2.42 miliarde euro. Prognoza pentru 2015 indica o creștere de 14% a veniturilor industriei, iar rata de creștere anuala medie estimata pentru urmatorii 3 ani este de 11%.

Din totalul veniturilor, aproximativ 65% au provenit in 2014 din exporturi, in creștere fața de anul anterior cand ponderea exporturilor in veniturile din software și servicii ale companiilor romanești era de 60%.

O alta veste buna ar fi ca din cauza conflictului din Ucraina, companiile interesate sa dezvolta astfel de centre opteaza in principal pentru Polonia si Romania. Iar Bulgaria, limitate, este deja la capacitate maxima. In ceea ce priveste India si China, prima nu este o amenintare in viitorul apropiat (dar depinde si de numarul de angajati vizati), iar China nu face parte din joc.

Desigur, avem si noi problemele si limitarile noastre. Atunci cand vine cineva (si au fost mai multe cazuri, din Spania, din Franta, de la banci, de la utilitati) si vrea un centru cu 5.000 de angajati, Romania nu poate oferi asa ceva. In acest caz se va orienta spre India.

Eugen Schwab-Chesaru, PAC: Potentialul pietei software si servicii IT se ridica la 5-6 miliarde de euro, dar nu poate fi atins pentru ca nu avem capacitate de livrare (adica deficit de personal).

In momentul de fata, in Romania sunt in jur de 80.000 de angajati in industria de Software și servicii IT, cu estimare de crestere pana la 113.000 in 2018. Dar aceasta suma nu include pe IT-isti din institutii publice, banci sau telecom. Si inca un amanunt: intre 5 si 10% din angajatii firmelor IT provind de la specializari non-tehnice

S-a tot vorbit de avantajul pregatirii, al usurintei in a vorbi limbi straine (dar aici mai mult la call center, iar asta nu intra in discutii). Dar esential este si aspectul financiar, in salarizare. In Romania, un senior software manager este platit cu 40% mai putin decat unul din Germania. Un junior programmer din Germania castiga de trei ori mai mult decat unul din Romania.

Teodor Blidaruș, Vicepreședinte ANIS:

“Industria de software și servicii este una dintre cele mai performante pe care Romania le are in prezent, data fiind rata de creștere de 4 ori mai mare decat cea estimata pentru intreaga economie. In 2014, industria IT&C a inregistrat cea mai mare pondere in PIB de pana acum – 6%, din care 2,5% este generat de software și servicii“.

Eugen Schwab, Vice-President Romania & CEE in cadrul Pierre Audoin Consultants:

“Industria de software și servicii informatice din Romania are astazi o singura bariera foarte solida care o impiedica sa creasca in continuare cu peste 15-20% pe an: numarul și gradul de pregatire a specialiștilor. Romania se afla astazi in fața unei șanse uriașe de a deveni un motor regional pentru servicii IT și produse software, cu condiția ca sistemul de educație sa evolueze rapid, iar facilitațile fiscale sa ajute la crearea de valoare adaugata.”

Veniturile realizate de companiile romanești in țara provin in proporție de 32% din proiecte derulate pentru administrația publica, 16% pentru clienți din industria producatoare, 14% pentru clienți din zona financiar-bancara, 9% pentru companii telecom și 8% pentru clienți din domeniul utilitaților.

La export, veniturile provin de la clienți din industria producatoare in proporție de 40%, 17% de la clienți din domeniul serviciilor, 16% din zona financiar-bancara, 11% din retail și 5% din asigurari.

Economie

Romanii utilizeaza cardurile PayPass in magazine alimentare, restaurante fast-food, benzinarii si farmacii

Posted by Claude Mckinney on
Romanii utilizeaza cardurile PayPass in magazine alimentare, restaurante fast-food, benzinarii si farmacii

Aproape 80% dintre sumele cheltuite de catre romani prin intermediul sistemului de plati cu cardul PayPass merg catre sectorul food, inclusiv supermarketuri, apoi catre benzinarii si magazinele de haine, a declarat, marti, in cadrul unui forum de specialitate, Gabriel Ghita, business development manager CEE Master Card.

“Sistemul PayPass este folosit cel mai des in supermarketuri, farmacii, benzinarii. Daca vorbim despre Romania, 78-80% din totalul sumelor cheltuite de catre consumatori se duc in zonele de food, in care intra si supermarketurile, apoi benzinarii, magazinele de haine si farmacii”, a spus Ghita.

Potrivit reprezentantului Master Card, la ora actuala, Pay Pass a fost implementat de trei institutii bancare, urmand ca pana la finele acestui an, sistemul sa fie inclus de alte sase banci. “In 2013, vom avea o masa critica si pe zona de emitere. In ceea ce priveste platile contactless de pe mobil, de cinci-sase ani exista o lupta pe piata de cine sa dea bani sau cine sa nu dea bani pentru introducerea acestor plati. Azi, se pot face plati contactless de pe mobil fara a fi nevoie de SIM, dar si fara a fi nevoie de terminalul mobil neaparat”, a explicat Gabriel Ghita.

Ce-i aia PayPass?

PayPass este un sistem care presupune efectuarea platilor cu cardul fara introducerea codului PIN si fara semnarea vreunei chitante. Tot mai multe banci vor introduce aceasta solutie de plata. Sistemul a fost dezvoltat de MasterCard si este foarte utila in special pentru cumparaturile de mica valoare, la comercianti precum lanturi fast-food, farmacii, benzinarii.

Printre locatiile care accepta MasterCard si Maestro PayPass se numara magazine de haine si incaltaminte precum Otter si Reflections, restaurante precum Pizza Hut si KFC, magazine de distributie a presei, cum ar fi Inmedio, statiile de metrou Universitate si Piata Romana sau farmacii ca Sensiblu. Toti posesorii de dispozitive PayPass emise in Romania le pot folosi oriunde in lume, in cele peste 200.000 de locatii acceptatoare.

“Tehnologia PayPass foloseste un microchip si o antena radio incorporate in cardul sau dispozitivul de plata. Dispozitivele PayPass pot fi, pe langa traditionalele carduri, si stickere, brelocuri, ceasuri sau telefoane mobile, lista ramanand deschisa“, declara Gabriel Ghita, business development manager CEE, MasterCard Europe.

Romanii si cardurile

Statisticile arata ca romanii isi fac carduri in anumite situatii. Dintre acestea, cele mai plauzibile sunt cardurile de salariu (emise de catre angajator) si cardurile de credit (in calitate de produse atasate de obicei unui credit principal). Conform datelor Bancii Nationale a Romaniei, in 2011 au fost inregistrate 350 de milioane de tranzactii cu carduri, in valoare de peste 27 miliarde de euro. Totodata, romanii detin peste 13 milioane de carduri, din care, la finalul anului 2011, erau active 10,77 milioane, in scadere cu 3,8% fata de 2010.

Numarul ATM-urilor a crescut cu 8,91% , la 11.000, iar cel al terminalelor de plati cu 16,61%, la 124.900. Numarul tranzactiilor la POS a urcat cu 26,8%, din care pe segmentul cardurilor de credit cresterea a fost de 38,95%, la 3,437 miliarde lei.

Medien Conferences a organizat, marti, evenimentul “Romanian Telecom Forum. Driving your business”, in cadrul caruia s-a discutat despre piata telecom din Romania, considerata una dintre cele mai avansate piete din Europa.

Economie

Preturile alimentelor si-au reluat cresterea la nivel mondial

Posted by Claude Mckinney on
Preturile alimentelor si-au reluat cresterea la nivel mondial

Lipsa de ploaie sau inundatie de bani? Preturile alimentelor si-au reluat cresterea la nivel mondialLipsa de ploaie sau inundatie de bani? Preturile alimentelor si-au reluat cresterea la nivel mondial

Dupa doua luni de stagnare, preturile alimentelor la nivel global au crescut in septembrie cu 1,4%, din cauza secetei care a afectat productia de cereale si este de asteptat ca acestea sa ramana ridicate in perioada urmatoare, potrivit Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite (ONU).

“Preturile au motive de crestere. Este putin probabil sa vedem o normalizare a acestora in curand. Volatilitatea nu se va reduce si s-ar putea chiar sa se intensifice in urmatoarele luni”, a spus Abdolreza Abbassian, senior economist in organizatie.

Cea mai severa seceta din ultimii 50 de ani din Statele Unite a dus la o crestere a preturilor la porumb si soia, iar acest lucru, cuplat cu seceta din Rusia si din alte tari din zona Marii Negre, printre care si Romania, au provocat ingrijorari cu privire la o noua criza a alimentelor, transmite Reuters.

Indicele preturilor alimentelor este calculat de organizatia din cadrul ONU, pe baza unui cos de materii prime alimentare tranzactionate la nivel global.

Avansul din luna septembrie reflecta majorarea preturilor pentru lactate si carne, in timp ce cresterea cotatiei cerealelor a avut un impact mai redus. Preturile pentru zahar si uleiuri au scazut, potrivit Organizatiei.

Totodata, agentia a redus estimarea pentru recolta de cereale la nivel mondial in 2012, la 2,286 miliarde de tone, de la 2,295 miliarde de tone anterior, in principal din cauza recoltei mai slabe de porumb in unele tari din Europa Centrala si de Sud-Est. Analistul independent Florin Citu atrage atentia ca politica monetara relaxata ar putea determina o majorare a preturilor pe pietele de marfuri, in conditiile in care acestea sunt folosite pentru pastrarea valorii banilor.

Precizam ca Banca Centrala Europeana (BCE) si-a anuntat intentia de a relaxa politica monetara pentru a ajuta statele zonei euro aflate in dificultate si, la scurt timp, o decizie similara a fost anuntata si de sistemul de banci centrale al Statelor Unite (Fed).

De asemenea BCE a hotarat sa mentina dobanda de politica monetara la nivelul minim record de 0,75%. Citu sustine ca in acest moment asistam la o monetizare a datoriei publice, iar urmatorul pas va fi cresterea taxelor. Cu alte cuvinte, in viitorul apropiat, nivelul de trai va fi erodat atat de inflatie, cat si de taxe.

Economie

PDL sugereaza ca imprumuturile in dolari luate de el vor purta o dobanda de 100%

Posted by Claude Mckinney on
PDL sugereaza ca imprumuturile in dolari luate de el vor purta o dobanda de 100%

La un curs de 6 lei/euro si o paritate de probabil 1,2 euro/dolar la inceput de august, cursul dolar/leu s-ar situa la 5 lei/dolar

Reclama sau mai precis anti-reclama electorala a depasit limitele bunului simt. Pe strazile Bucurestiului o mana “criminala” (sau mai multe) a pus afise pe care a scris: “USL: 1 EURO = 6 LEI” si putin mai jos : “USL ITI CRESTE RATELE SI FACTURILE”.

E greu de crezut ca aceia care au pus astfel de afise sunt chiar cei de la USL si atunci principalul suspect – PDL – ar trebui sa stie ca atunci cand a consemnat deficite bugetare de 7,3% din PIB in 2009, 6,4% in 2010 si 4,1% in 2011, leul s-a apreciat pe acumulare de deficite, ceea ce nu i-a permis economiei sa se aseze pe fundamente solide si sa genereze productivitate. Singurul lucru care l-a obtinut Guvernul pe fondul unei astfel de “stabilitati“ de curs a fost sa se imprumute de la organismele financiare internationale, adica sa obtina lichiditate pe care s-o atribuie apoi clientelei politice pentru a se intoarce intr-o cantitate importanta la partid si a fi folosita pentru anti-reclama electorala din prezent. Asta in conditiile in care e extrem de daunator sa fie risipiti astfel banii in plina criza. Si iata de ce afirma, de fapt, ministrul afacerilor europene Leonard Orban ca avem putine motoare de crestere, in afara fondurilor UE.

Dar apropo, haideti sa calculam care ar fi costul obligatiunilor emise de Guvernul PDL in ianuarie si februarie 2012 pe piata americana, in dolari – si in contul caruia trebuie platit primul cupon bianual investitorilor pe 7 august. Acest lucru cu precizarea ca statul roman are venituri in lei. Dolarii trebuie sa-i cumpere de pe piata cu leii incasati din taxe si impozite.

La un curs de 6 lei/euro si o paritate de probabil 1,2 euro/dolar la inceput de august, cursul dolar/leu s-ar situa la 5 lei/dolar, fata de 3,29 la sfarsitul lui ianuarie si 3,23 la finele lunii februarie. Asta ar insemna o depreciere a leului fata de dolar de peste 50% la care se adauga si jumatate din dobanda medie de 6,73%. Toate acestea insa numai pe jumatate de an. Anual, echivalentul de dobanda in lei la obligatiunile in dolari ar depasi 100%!

Iata de ce atunci cand BNR recomanda romanului de rand sa se imprumute in lei, moneda in care are veniturile, regula ar trebui sa fie valabila si pentru stat, pentru ca, reiteram, si acesta are venituri tot in lei, nu doar populatia.

Dar daca statul a ales totusi sa se imprumute in valuta trebuia macar sa apeleze la un instrument de hedging, cum ar fi optiunile. Cum nu a facut-o, hedgingul se va realiza, ca de obicei, din buzunarul romanului, pe seama cresterii impozitelor si taxelor.

Economie

Privatizarea CFR Marfa a intrat in prelungiri. Are termen pana pe 20 decembrie sa achite banii

Posted by Claude Mckinney on
Privatizarea CFR Marfa a intrat in prelungiri. Are termen pana pe 20 decembrie sa achite banii

Un proiect de hotarare de Guvern initiat de Ministerul Transporturilor prevede ca termenul pana la care Grupul Feroviar Roman (GFR) trebuie sa achite toti banii pentru preluarea pachetului majoritar al CFR Marfa a fost decalat pana la data de 20 decembrie 2013, deoarece tranzactia are nevoie de avizul Consiliului Concurentei. In plus, activele non-core nu sunt prinse in evaluare si vor fi transferate fara plata catre alte companii de stat inainte de finalizarea tranzactiei, a precizat, luni, pentru Agerpres, Cristian Ghibu, secretar de stat in Ministerul Transporturilor si seful Comisiei de Privatizare a CFR Marfa.

“Avand in vedere obligatia cumparatorului de a notifica prompt, dupa semnarea contractului de vanzare – cumparare de actiuni, Consiliul Concurentei si/sau alte autoritati de concurenta competente cu privire la tranzactie, conform prevederilor Legii nr.21/1996, daca finalizarea nu a avut loc pana la data de 20 decembrie 2013, contractul se desfiinteaza de plin drept, fara a mai fi necesara punerea in intarziere, fara orice alta formalitate prealabila si fara interventia instantei”, se arata in textul proiectului.

Hotararea de Guvern initiala, intrata in vigoare la 14 august, preciza ca, daca finalizarea procesului nu are loc intr-o perioada de 60 de zile calendaristice de la data intrarii in vigoare, contractul de privatizare se desfiinteaza de plin drept, fara a mai fi necesara punerea in intarziere, fara orice alta formalitate prealabila si fara interventia instantei.

Astfel ca, practic, noua Hotarare de Guvern decaleaza de la 13 octombrie la 20 decembrie 2013 termenul pana la care GFR, companie controlata de omul de afaceri Gruia Stoica, trebuie sa achite toata suma de bani.”Prin scrisoarea nr. 11663 din data de 4.10.2013, Consiliul Concurentei a precizat ca, in opinia sa, in situatia in care nu exista indoieli serioase privind compatibilitatea operatiunii analizate cu mediul concurential sau acestea au fost inlaturate prin angajamentele propuse de partile implicate, se emite decizie de neobiectiune in maximum 45 de zile de la data primirii documentatiei complete”, se arata in Nota de Fundamentare.

Totusi, in nota explicativa se mai precizeaza ca este previzibil ca autoritatea de concurenta sa efectueze o analiza aprofundata a efectelor tranzactiei pe piata.”Incepand cu data primirii unei notificari complete din partea cumparatorului, care contine toate elementele necesare pentru a permite controlul eficient al unei operatiuni de concentrare economica, termenul legal maxim stipulat prin Legea concurentei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in care Consiliul Concurentei va emite o decizie in ceea ce priveste compatibilitatea unei operatiuni de concentrare economica cu un mediu concurential normal este de 5 luni de zile”, au adaugat initiatorii proiectului.

In plus fata de avizul Consiliului Concurentei, un alt motiv pentru care termenul a fost decalat este faptul ca anumite active ale CFR Marfa trebuie transferate catre alte companii de stat inainte de finalizarea tranzactiei.”Transferul fara plata a activelor presupune diminuarea corespunzatoare a capitalului social al CFR Marfa, in baza hotararii Adunarii Generale a Actionarilor, iar diminuarea capitalului social se poate inregistra la O.R.C. numai dupa trecerea a 2 luni de la publicarea in Monitorul Oficial a hotararii A.G.A., conform Legii nr. 31/1990, perioada care excede termenul legal stabilit pentru finalizare prin H.G. nr. 526/2013, respectiv data de 13 octombrie 2013. Acest din urma aspect, impreuna cu cele relevate mai sus referitoare la emiterea deciziei de autorizare a tranzactiei de catre Consiliul Concurentei conduc la concluzia ca tranzactia nu se poate finaliza decat prin prelungirea termenului legal prevazut in H.G. nr. 526/2013″, se mai arata in nota de fundamentare.

“Activele non-core nu sunt prinse in evaluare si se transfera fara plata inainte de finalizare la alte companii de stat, de exemplu la CFR Infrastructura. Acelea nu fac obiectul vanzarii’, a explicat Cristian Ghibu.

Compania controlata de omul de afaceri Gruia Stoica, Grup Feroviar Roman a platit pana acum 30 de milioane de euro pentru achizitia CFR Marfa. Reprezentantii firmei sustin ca restul banilor, pana la 202 milioane de euro, vor ajunge in contul statului ulterior avizului Consiliului Concurentei.

“Grup Feroviar Roman (GFR) a depus joi, 3 octombrie 2013, suma de 90.498.000 lei (20,2 milioane euro), in contul escrow, onorand obligatia de garantare ce ii revine in calitate de cumparator al SNTFM CFR Marfa SA, conform contractului de privatizare semnat in data de 2 septembrie 2013 .Finantarea contului escrow a fost asigurata din surse proprii ale Grup Feroviar Roman precum si de catre un consortiu de banci format din Raiffeisen Bank, Banca Transilvania si OTP Bank. Din luna iunie a.c si pana in prezent, Grup Feroviar Roman a platit 30 de milioane de euro in contul achizitiei pachetului majoritar de actiuni al SNTFM CFR Marfa SA: 10 milioane de euro, reprezentand garantia bancara de participare la licitatie, iar alte 20,2 milioane de euro, reprezentand garantarea tranzactiei printr‐un cont escrow. Conform contractului de privatizare, Grup Feroviar Roman (GFR) si‐a asumat obligatia de a incheia un contract de cont escrow in termen de 30 de zile de la data semnarii contractului si de a alimenta acest cont, in 2 zile de la deschiderea sa, cu suma prevazuta in conditiile de privatizare”, se arata intr-un comunicat emis de GFR.

Reprezentantii companiei sustin ca procedura de privatizare urmeaza sa continue prin obtinerea avizului Consiliului Concurentei sau al Comisiei Europene, avand in vedere ca notificarea depusa in numele Grup Feroviar Roman a fost declarata valida si admisa. Ulterior avizarii tranzactiei de catre Consiliul Concurentei si indeplinirii conditiilor din contract, cumparatorul va achita diferenta, finalizandu-se astfel privatizarea. Avizarea de catre Consiliul Concurentei este o procedura standard pentru orice tranzactie de acest fel, in spatiul European.Conducerea GFR considera ca privatizarea CFR Marfa SA este una de importanta strategica pentru Romania, in conditiile in care pentru dezvoltarea transportului de marfa pe calea ferata se fac eforturi deosebite la nivel european.

”SNTFM CFR Marfa SA, ca o companie romaneasca avand astazi 11.000 de angajati si un parc de material rulant cu potential de dezvoltare, nu poate cunoaste un succes real decat daca devine un important operator regional. Grup Feroviar Roman este, la randul sau, o companie 100% romaneasca, cel mai mare operator privat din Europa si deja un jucator regional major, care efectueaza transport de marfuri de la Marea Nordului la Marea Neagra si Adriatica. De asemenea, este una dintre putinele companii feroviare europene care poate oferi intreaga gama de servicii de profil, de la constructii de vagoane si locomotive, la modernizari, mentenanta si logistica. Pozitionarea noastra in plan european ne permite astfel avantajul de a putea moderniza materialul rulant, permitand cresterea performantei SNTFM CFR Marfa SA, ce se confrunta in prezent cu probleme majore legate de starea patrimoniului sau”, se mai arata in comunicat.

Economie

Privatizarea CFR Marfa incepe de la 800 milioane lei

Posted by Claude Mckinney on
Privatizarea CFR Marfa incepe de la 800 milioane lei

Pretul de pornire a licitatiei pentru 51% din actiunile CFR Marfa este de circa 800 de milioane de lei (mai precis 797.058.000 lei), iar dosarul de prezentare costa 10.000 de euro sau echivalent in lei, indica anuntul de privatizare postat astazi pe site-ul Ministerului Transporturilor. Documentele pentru licitatie sunt disponibile la sediul MT, incepand cu data de 9 aprilie. Pana acum, opt companii importante care si-au anuntat intentia clara de a participa la privatizare, a declarat Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor.

Datoriile pe care compania le are la statul roman, singurul actionar la momentul de fata, vor fi transformate in actiuni. Aceste datorii sunt in prezent de 1,5 miliarde de lei. Astfel, potentialul cumparator va lua compania fara datorii.

“Acest lucru se va face pana la momentul privatizarii. Datoriile devin actiuni inainte de privatizare, adica inainte ca cineva sa preia actiunile companiei”, a precizat Fenechiu.

Ministrul a explicat ca transformarea datoriilor in actiuni nu s-a putut face inainte de publicarea anuntului de privatizare pentru CFR Marfa, intrucat Comisia Europeana ar putea considera aceasta transformare ca fiind ajutor de stat. “Ajutorul de stat nu ne este permis decat in contextul privatizarii”, a precizat Fenechiu.

Nu toate activele actuale ale CFR Marfa vor fi supuse privatizarii. Unele vor trece la CFR Infrastructura. “Nu cred ca vor trece danele din port, cele doua nave, vagoanele pentru transport tiruri…exista active cu sechestru de la ANAF. ANAF-ul va ridica sechestrul si vor fi transferate prin ordin de ministru catre CFR Infrastructura”, a declarat ministrul citat.

Participantii trebuie sa depuna 10.000 de euro sau echivalent in lei prin ordin de plata la Trezorerie sau intr-un cont de la Eximbank. Acestia vor trebuie sa semneze un angajament de confidentialitate, iar documentele de precalificare se pot depune pana la data de 22 aprilie orele 16.00.

Deschiderea documentelor se va face in 23 aprilie, iar pana pe 29 aprilie se analizeaza documentele si se publica o lista scurta cu cei precalificati. Acestia vor trebui sa mai plateasca o taxa de 5.000 de euro pentru a consulta camera de date.

Dupa aceasta etapa, urmeaza negocierea pe baza ofertelor depuse. Termenul de depunere este de 8 mai, iar din 9 mai comisia de privatizare va purta negocieri cu fiecare ofertant in parte. Dupa ce va exista cu lista cu cei precalificati, va castiga cel care va oferi pretul cel mai mare.

Statul impune potentialilor investitori o serie de criterii de precalificare, printre care “experienta relevanta in domeniul transportului de marfa si capabilitati operationale” si “capabilitati financiare care sa demonstreze posibilitatea preluarii si dezvoltarii afacerii”.

In mod particular, persoanelor fizice si juridice li se cer sa prezinte o scrisoare de confort emisa de o banca cu rating acordat de catre Standard&Poors sau Fitch de minim BB- sau de catre Moody’s de minim Baa3 (corespunzatoare nivelului de “investment grade”), in cuantum cel putin egal cu suma dintre pretul de pornire a licitatiei si suma necesara pentru finantarea investitiilor propuse prin strategia de dezvoltare a CFR Marfa. La acestea se adauga si alte cerinte prezentate in anuntul de privatizare prezent pe site.

Economie

Saracia si bogatia isi dau mana intr-un BANAT al contrastelor

Posted by Claude Mckinney on
Saracia si bogatia isi dau mana intr-un BANAT al contrastelor

Ne-am obișnuit sa gandim cu lingura mare, sa luam cu ghiotura și sa nu bagam in seama distincții mai subtile, atunci cand ne referim la concetațeni din zone diferite ale țarii. Spunem despre moldoveni ca sunt așa și pe dincolo, fie ei botoșaneni sau din Galați, suceveni ori din Bacau. Oltenii sunt intr-un anume fel, indiferent daca au buletin de Valcea, Dolj ori Mehedinți, ardelenii sunt nu știu cum, din Satu Mare pana la Sibiu, iar banațenii, ce mai incolo-incoace, sunt otova, de la Beba Veche la Bauțar ori Berzasca.

Daca aplecam nițel lupa, sar insa in ochi diferențe ce separa cu atit mai vizibil spații altminteri luate ca un tot, cu cat distincțiile privesc buzunarul, atat pe cel al locuitorilor, cat și pe cel mai larg, al județului. Iar cand este vorba de o zona vazuta drept una dintre cele mai dezvoltate economic din țara, discrepanțele sunt cu atat mai surprinzatoare.

A spune ca Timișul e fruntaș „in ramura”, ca șomajul, cu cei doi locuitori dintr-o suta aflați inca in cautarea unui loc de munca, e un fenomen aproape neglijabil, ca cifra de afaceri a companiilor locale este privita cu invidie prin alte parți de țara, corigente la economie, a devenit de multișor un truism.

A pune semnul de egalitate intre Timiș și Banat ar fi insa o eroare, caci nu trebuie sa intorci decat foarte puțin capul pentru a da de o jumatate a spațiului banațean aflata, din punct de vedere economic, la polul opus.

Cateva diferente

In nici o regiune nu exista o discrepanța atat de mare ca in Banat, unde Timișul, printre cele mai bogate județe din țara, contrasteaza flagrant cu vecinul carașean. Polarizarea economiei banațene este pe cat de ingrijoratoare, pe atat de clara. In 2012, cel mai recent an pentru care rabojul e clar intocmit, Timișul avea o cifra de afaceri de 8,7 miliarde de euro.

In Caraș-Severin, in dreptul acestui capitol apare puțin peste un miliard. Timișului ii mai lipseau, acum un an și ceva, o suta de angajați pentru a rotunji la 200.000 cifra salariaților din companiile locale. In Caraș erau ceva mai mult de 28.000.

Numarul firmelor timișene era in 2012 de 27.617, fiind inferior din acest punct de vedere doar Capitalei și Clujului, In Caraș numaratoarea s-a oprit la 5.300.

Alti someri, alte lefuri

Șomajul de care aminteam se menține in Timiș la doi la suta, grație nivelului ridicat de pregatire, investițiilor producatorilor de componente auto, poate și apropierii de granița cu Ungaria și, prin urmare, de Europa cu E mare. La Reșița ori Caransebeș, proporția șomerilor din totalul populației apte de munca era de doua ori și jumatate mai mare.

Cat privește salariul mediu al celor care au deja o slujba, timișeanul baga lunar in buzunar cu cinci milioane de lei vechi mai mult decat carașeanul, caci venitul salarial al celui dintai era in 2012 de 1.782 de lei, in timp ce ultimul trebuia sa se mulțumeasca cu 1.292 de lei.

Se poate si mai rau

Desigur, lucrurile pot sta chiar și mai rau. Trecand de Orșova, descoperim ca in Mehedinți fiecare al zecelea om bun de munca e șomer și ca zece dintre cei mai mari angajatori (capitol la care județul e codașul țarii) sunt instituții de stat precum Agentia pentru Protectia Copilului, Spitalul judetean ori Ambulanta.

Niciunde, insa, nu exista o diferența, in cadrul aceleiași regiuni, cum exista intre Banatul de campie și cel de munte, intre al patrulea județ din țara ca performanța economica (incluzand aici și Bucureștiul) și al patrulea județ de la coada clasamentului național, perimetru care, cel puțin prin comparație, aproape ca nici nu conteaza in economia romanesca.

Desigur, zone mai bogate și altele mai sarace exista peste tot in lume. Mai exista insa, sau ar trebui sa fie, și strategii naționale și, mai ales, regionale.

In Germania de dupa unificare, dicrepanța est-vest era cel puțin la fel de evidenta ca distanța ce separa economic jumatațile Banatului. Dupa doua decenii insa, diferențele s-au estompat, iar neamțul din Berlin, Dresda ori Leipzig este la fel de mandru ca este german ca orice munchenez.

Nu ne ramane decat sa speram ca, dupa mult trambițata regionalizare teritorial administrativa, caransebeșeanul va fi tot atat de falos ca timișoreanul și ca va avea tot atatea motive sa spuna ca „tat Banatu-i fruncea!”. De Marius Horescu – Renasterea Banateana

Economie

Libia ne datoreaza 60 de milioane de dolari!

Posted by Claude Mckinney on
Libia ne datoreaza 60 de milioane de dolari!

Libia trece cu siguranta prin momente de cumpana. Pe langa situatia interna, care degenereaza pe zi ce trece si produce inevitabil scindarea societatii, autoritatile libiene trebuie sa se ocupe si de problema datoriilor externe, care insumeaza peste 3,3 miliarde de dolari.

Pe lista datoriilor externe ale Libiei figureaza si tara noastra, care incearca de mai bine de 17 ani sa isi recupereze banii, insa fara rezultat. Mai exact, statul roman are de recuperat o datorie de peste 60 de milioane de dolari de la Libia, suma care provine in urma unor exporturi de arme si a unor lucrari de constructii realizate de catre firme din Romania, in baza unor acorduri de colaborare semnate in 1974, 1979, 1981 si 1984.

Lipsa de angajament a Libiei si refuzul de a se achita de obligatiile pe care le are fata de mai multe state, inclusiv Romania, a determinat Parlamentul European sa ia masuri in acest sens. Astfel, forul european va trimite in perioada 2-4 noiembrie o delegatie in statul libian, care pe langa aspecte legate de securitatea internationala, va aborda si problema datoriei externe a Libiei.

Europarlamentarul Petru Luhan, vice-coordonator al Comisiei pentru Securitate si Aparare din cadrul Parlamentului European spera ca acest demers sa dea rezultate si tara noastra sa primeasca banii care i se cuvin: “Speram ca noul Guvern al Libiei sa aiba o pozitie concreta si pozitiva fata de datoriile sale externe, astfel incat Romania sa isi recupereze creantele intr-un timp cat mai scurt. Tinand cont de situatia actuala din aceasta tara, ar fi indicat sa se ia in calcul, de catre creditori, o esalonare a platilor.”

Desi contextul intern afecteaza in mod clar activitatea externa a Libiei si ingreuneaza raporturile sale economice cu celelalte state, achitarea datoriilor este esentiala pentru inceperea procesului de reconstructie. In cazul in care delegatia europeana va reusi sa stabileasca cu autoritatile nationale modalitatea in care Libia se va achita de obligatiile financiare, bugetul statului roman ar putea fi mai mare cu 60 de milioane de dolari.

Economie

Romania si Acordul Schengen, inca in stare de incompatibilitate

Posted by Claude Mckinney on
Romania si Acordul Schengen, inca in stare de incompatibilitate

Aderarea la spatiul Schengen continua sa fie un vis frumos pentru Romania, in ciuda declaratiilor optimiste ale oficialilor, care sunt convinsi ca anul 2012 va aduce vesti bune in acest sens. Reuniunea de maine a ministrilor de Interne ai Uniunii Europene, care va avea loc la Bruxelles, nu prevede insa mari realizari pentru tara noastra.

Olanda a anuntat deja ca se va opune aderarii Romaniei si Bulgariei, respingand chiar si ideea unei integrari partiale, in doi pasi. Ministrul olandez al Imigratiei, Gerd Leers, a declarat ca Guvernul a hotarat sa nu sprijine demersurile tarii noastre, avand in vedere ca ne confruntam in continuare cu numeroase probleme la nivelul justitiei: „S-a decis in Guvern ca vom continua sa ne opunem intrarii Romaniei si Bulgariei. Nu vom aproba nici macar intrarea partiala. In numele Olandei, vom spune „nu” la reuniunea de la Bruxelles. Credem ca este inca prea devreme.” Decizia Olandei a fost consimtita si de Finlanda, care de asemenea va vota impotriva aderarii, invocand situatia politica interna si coruptia.

Daca pana acum ne bazam pe sustinerea Frantei si Germaniei, mai ales dupa ce ni s-au comunicat deciziile Olandei si Finlandei, se pare ca norocul nu tine cu noi nici in acest caz. Mai exact, potrivit unor diplomati europeni, cele doua state nu ne vor nici ele in Schengen si vor vota negativ integrarea in doua etape a Romaniei si Bulgariei. Europarlamentarul PDL, Catalin Preda, a tinut insa sa infirme aceste zvonuri, printr-o postare pe blogul personal: “In sedinta grupului PPE din aceasta dimineata, deputati din Germania si Franta au anuntat ca sustin in continuare aderarea in trepte a Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen. Colegii din Olanda si Finlanda au tacut.”

Leonard Orban, proaspat instalat in functia de ministru al Afacerilor Europene, este nemultumit de modul in care integrarea Romaniei este perceputa de partenerii europeni si a anuntat ca va aduce aceasta problema in atentia Consiliului European: “Maine va fi discutia, nu stim daca va fi vot, in Consiliul JAI. Este foarte posibil ca nu se va ajunge la unanimitate si, in conditiile acestea, lucrul pe care eu o sa-l propun este ca subiectul sa fie ridicat la nivelul Consiliului european. A existat o intelegere politica la nivelul Consiliului european din iunie pe aceasta chestiune si acum constatam ca aceasta intelegere politica nu mai este respectata.”

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, caracterizeaza aceasta situatie drept un “impas comunitar”, insa in viziunea sa, chiar daca Romania nu va primi vot de incredere din partea celorlalte state in cadrul Consiliului JAI, nu este totul pierdut, avand in vedere ca urmeaza alte scadente si intalniri, in cadrul carora Romania isi poate imbunatati dosarul de aderare. Un lucru este cert. Nu suntem credibili la nivel european, partenerii nostri ne critica pentru lentoarea reformarii justitiei si pentru multiplele probleme de coruptie. Nu prezentam siguranta la frontierele interne, ceea ce inseamna automat ca nu putem spori nici securitatea colectiva a frontierelor Uniunii Europene.