Bruxelles-ul consacra solidaritatea „a la carte”. Dupa ce tarile din Est au boicotat pana la epuizare orice mecanism de distribuire a refugiatilor prin cote obligatorii, Comisia Europeana a cedat. Executivul a prezentat ieri o noua propunere care stabileste un fel de „contributii flexibile”.
Tarile care nu vor sa puna umarul la volan prin primirea refugiatilor vor putea opta pentru un meniu care include totul, de la cooperarea la repatrieri fortate pana la furnizarea de infrastructura sau suport tehnic pentru tarile care sufera cel mai mult de presiunea sosirilor. In acest fel, cele mai proaste previziuni ale tarilor de intrare care, precum Spania, Italia si Grecia, au avertizat deja impotriva posibilelor costume pe masura sunt indeplinite.
Criza refugiatilor din 2015 din cauza escaladarii razboiului din Siria a provocat o ruptura intre estul si vestul clubului comunitar ale carui rani continua sa se deterioreze. Ca o modalitate de a uita vechile traume, Bruxelles propune un nou punct de plecare care presupune o modificare in intregime a propunerii anteriorului Executiv comunitar prezidat de Jean-Claude Juncker. La acea vreme, Bruxelles-ul apara impotriva oricarui pronostic un mecanism de distribuire obligatorie a refugiatilor pentru a scapa de presiunea suferita de Grecia si Italia si dorea sa stabileasca un sistem permanent pentru crizele viitoare, dupa criterii obiective ale PIB-ului si populatiei fiecarei tari.
Dupa esecul rasunator din cauza refuzului grupului de la Visegrad (Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia) si apatia unei mari parti a capitalelor, Comisia Europeana intentioneaza sa o ia de la zero. Potrivit declaratiilor presedintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, este vorba despre gasirea unui „nou echilibru” intre responsabilitate si solidaritate cu scopul de „reconstruire a increderii intre statele membre”.
Bruxelles-ul intentioneaza sa accelereze repatrierea acelor imigranti ilegali care nu au dreptul la azil. Pentru aceasta, va fi impus un nou sistem de control la frontiera cu o durata de cinci zile. Dupa aceasta perioada, se va lua o decizie preliminara daca persoana respectiva trebuie sa urmeze procesul de repatriere sau daca o cerere de azil ar trebui evaluata. Scopul este de a descuraja sosirile ilegale si de a pune obstacole in calea mafiilor traficului de persoane.
Va exista un tratament special pentru minorii neinsotiti si persoanele bolnave sau vulnerabile. Pentru ca abuzurile sa nu aiba loc, fiecare stat trebuie sa instituie un mecanism independent de monitorizare cu avizul Agentiei Europene pentru Drepturi Fundamentale.
Colaborare cu terti
In prezent, returnarile efective in tarile de origine nu ajung la 40%, in majoritatea cazurilor din cauza lipsei de cooperare a statelor emitente. Bruxelles doreste sa ajunga la acorduri individuale cu tari terte. In schimbul facilitarii repatriarilor, se vor acorda vize legale pentru imigrantii calificati si ajutor economic pentru tara.
Procesarea sosirilor
Conventia de la Dublin prevede ca cererile de azil sa fie depuse in tara de sosire si acest stat trebuie sa fie cel care impiedica solicitantul de azil sa se deplaseze liber in spatiul Schengen. Tarile sudice considera ca aceasta presiune este excesiva, deoarece aceasta este legata si de asumarea responsabilitatilor pentru procesele de expulzare a imigrantilor ilegali. Bruxelles-ul a promis saptamana trecuta ca va „desfiinta” aceasta Conventie, dar propunerea facuta ieri este ceva mai timida. Comisia doreste sa extinda meniul atunci cand are in vedere ce tara ar trebui sa proceseze cererile si sa accepte definitiv solicitantul de azil. Se va avea in vedere prezenta rudelor in alte tari, o viza sau chiar studii intr-o institutie europeana. Cu toate acestea, tara de sosire va continua sa fie unul dintre factorii la procesarea cererii.
Ajutor voluntar
Tarile europene pot oferi ajutor unui alt stat in repartizarea refugiatilor, responsabilitate directa pentru repatrieri („returnari sponsorizate”, conform jargonului european), ajutor logistic pentru taberele de refugiati sau dislocarea granicerilor. Tarile din Est sunt asteptate sa manifeste doze mai mari de entuziasm decat in trecut, deoarece acum este vorba de a contribui la blindarea frontierelor externe europene si expulzarile fortate, principalele lor revendicari.
Mecanism corector
In fata unor noi crize precum cea din 2015, statele sau Comisia insasi pot trimite un SOS de alarma. Se va face o evaluare a nevoilor si se va stabili un criteriu de repartizare intre state in functie de PIB si populatie. Din nou, fiecare tara poate alege cum sa ajute. Daca nu este suficient si este cu 30% sub ceea ce se cere, Bruxelles-ul va putea face un nou apel printr-un mecanism corector, in special indreptat catre acele tari care au decis doar sa contribuie cu infrastructuri. Daca statul in cauza continua sa refuze sa primeasca refugiati, poate continua sa o faca, dar in schimb trebuie sa se angajeze sa ajute la repatrierea imigrantilor in situatie neregulamentara, conform baremului stabilit de executivul comunitar. In acest fel, se trece de la cote obligatorii la „retururi sponsorizate” obligatorii.
