Cu siguranta ati intalnit – in propria familie, in cartier sau in programele de televiziune – copii care au abilitati extraordinare si izbitoare pentru varsta lor. Unii sunt excelenti la matematica, altii s-au nascut cu o aptitudine exceptionala pentru a canta la un instrument muzical. Sunt si cei care depasesc toate asteptarile intr-un sport sau deseneaza cu priceperea unui maestru al artelor plastice.
Dar care sunt factorii care influenteaza formarea unui „mic geniu” ? Este posibil sa stimulam inteligenta – sau macar anumite abilitati – inca de la o varsta frageda?
Pentru a gasi raspunsuri la aceste si alte intrebari, dr. Magda Lahorgue Nunes, profesor de neurologie, subliniaza ca conceptul de geniu al copilului a suferit o serie de transformari in ultimii ani.
Astazi exista mai multe modalitati de a intelege si de a evalua inteligenta in primii ani de viata.
De asemenea, avertizeaza asupra riscului ca anumite daruri si abilitati sa devina o povara daca prea multe incepe sa fie recunoscute si cerute copilului pentru ele.
Unde se naste inteligenta?
Nunes isi aminteste ca, timp de multe decenii, testul IQ (coeficient de inteligenta) a fost principala – daca nu singura – modalitate de a masura capacitatea cognitiva a unei persoane .
Merita spus aici ca IQ-ul este un tip de test care evalueaza o serie de abilitati si se aplica sute sau mii de indivizi de diferite grupe de varsta.
De acolo, se poate defini un rezultat mediu pentru fiecare varsta si evidentiaza pe cei care se abat de la curba, adica care obtin rezultate mai bune sau mai proaste la test.
„In ultimul timp, am inceput sa studiem geniul la indivizi care au abilitati creative si inovatoare neobisnuite ”, spune el.
„Testul IQ este inca unul dintre instrumente, dar definitia acelui geniu a devenit mai larga si oarecum mai ambigua.”
Dar de unde vine aceasta inteligenta neobisnuita si cum apare ea ?
Potrivit medicului neuropediatr, cele mai recente dovezi stiintifice sugereaza ca exista o serie de factori care, impreuna, explica aceste cazuri.
„In mod evident, trebuie sa existe o baza genetica , desi nu am gasit inca gene specifice legate de aceasta problema”, subliniaza el.
„In al doilea rand, trebuie sa tinem cont de mediul in care este crescut copilul, care are un impact direct asupra aspectelor comportamentale si cognitive”, adauga medicul neuropediatr.
In termeni practici, daca individul primeste stimuli intelectuali corespunzatori inca de la o varsta frageda , acest lucru ajuta la stimularea creierului si a anumitor abilitati.
„Un mediu favorabil nu trebuie sa fie plin de jucarii scumpe. Cel mai important lucru este sa cresti intr-o casa in care copilul primeste stimulare, ingrijire si afectiune”, spune Nunes.
Un studiu realizat de institutii finlandeze, suedeze, austriece, spaniole si germane, publicat in 2022, a incercat sa explice factorii determinanti ai performantei cognitive avansate la copii si adolescenti.
Autorii au concluzionat ca o combinatie de activitati ofera beneficii in ceea ce priveste inteligenta, mai ales atunci cand reprezinta o provocare cognitiva.
„ Lectura este asociata in mod favorabil cu performanta cognitiva, indiferent de varsta, si ar trebui promovata”, subliniaza ei.
Continuand cu factorii externi, nu putem ignora impactul unei bune alimentatii si al activitatii fizice . Studiile sugereaza ca ambele influenteaza dezvoltarea cognitiva la orice varsta.
In sfarsit, exista si rolul de intarire pozitiva . Parintii care observa o anumita aptitudine pentru muzica sau fotbal la copiii lor, de exemplu, tind sa le ofere instrumente sau mingi si sa acorde mai multa atentie modului in care se dezvolta aceste abilitati.
Plasticitatea creierului
Dar exista vreo zona a creierului care este supradezvoltata in aceste mici genii?
Nunes subliniaza ca, pentru o lunga perioada de timp, s-a crezut ca inteligenta peste medie a fost legata de nivelul de maturare a unei regiuni de materie cenusie numita cortex prefrontal , situata in apropierea fruntii.
„Dar astazi, datorita studiilor cu imagistica prin rezonanta magnetica functionala si altor tehnici, stim ca aceasta zona legata de inteligenta este mult mai larga”, explica el.
„De fapt, nu este un loc anume . Cel mai relevant lucru aici este reteaua de neuroni si modul in care aceste celule se conecteaza si interactioneaza intre ele”, adauga el.
Unul dintre studiile care detaliaza aceste aspecte a fost publicat in 2014 de experti de la Basque Center for Cognition, Brain and Language, din Spania, si de la universitatile din California la Berkeley si Davis, in Statele Unite.
„Imbunatatirile in functiile cognitive superioare de la copilarie pana la varsta adulta reflecta integrarea sistemelor creierului complexe si larg distribuite”, scriu oamenii de stiinta.
Cu alte cuvinte, modul in care neuronii – responsabili cu transmiterea impulsurilor nervoase legate de rationament si memorie, printre alte functii – „vorbesc” si creeaza conexiuni puternice pare a fi decisiv in acest caz.
De fapt, formarea unei retele neuronale puternice inca din copilarie este importanta pe tot parcursul vietii, potrivit cercetatorilor, si poate chiar intarzia aparitia semnelor de dementa la batranete.
Nunes adauga ca in timpul anilor nostri de formare exista o fereastra valoroasa in care stimulii cognitivi au un impact si mai profund.
„Aceasta plasticitate a creierului este cea mai activa pana la varsta de trei ani”, subliniaza el.
In acest context, termenul de plasticitate se refera tocmai la capacitatea celulelor nervoase de a se modifica si de a stabili conexiuni puternice prin invatare si stimuli externi.
Nunes evidentiaza munca economistului american James Heckman, care apara ideea ca investitia in copilaria timpurie, in acei primi ani de viata, este principala strategie de formare a cetatenilor cu mai multe aptitudini si abilitati.
„Si acest lucru are o baza in neurostiinta, pentru ca vorbim despre perioada cu cea mai mare capacitate a creierului”, spune el.
„Asadar, daca individul primeste acest sprijin initial, este mai usor pentru el sa performeze mai tarziu si sa aiba o calitate mai buna a vietii.”
Si pentru cineva care poseda deja in mod natural o inteligenta neobisnuita sau o anumita abilitate exceptionala, acesti stimuli pot reprezenta saltul necesar pentru a atinge un anumit statut de geniu intr-o anumita zona de cunoastere.
„Pe de alta parte, o persoana poate chiar sa posede o anumita abilitate, dar daca creste intr-un mediu nefavorabil, nu o va dezvolta”, observa Nunes.
Merita luat in considerare aici ca, desi primii trei ani de viata reprezinta aceasta fereastra valoroasa, exercitarea creierului la orice varsta este esentiala pentru a mentine memoria si rationamentul ascutit.
Evitati solicitarile
Nunes avertizeaza ca, in functie de modul in care percep adultii, inteligenta extraordinara a unui copil poate deveni o sursa de suferinta pentru cei mici.
„Este bine ca parintii sa recunoasca abilitatile copiilor lor si sa-i incurajeze”, spune el.
„Dar copilul nu poate deveni singur aceasta abilitate. Poate ca avem un geniu in matematica, dar el este inca un copil.”
Acest lucru se intampla atunci cand copilul este recunoscut doar pentru darul sau si nu mai poate face nimic altceva sau chiar este descurajat sa exploreze alte domenii ale cunoasterii .
„In acel moment, nu mai este ceva de care copilul se bucura, care il face fericit, ci devine o povara”, spune medicul neuropediatr.
„Rolul parintilor aici este sa gaseasca un echilibru si sa nu puna niciodata prea multe responsabilitati sau asteptari asupra copiilor”, conchide el.
