Casele albe esalonate se revarsa usor pe versantul dealului, inconjurate de castani, stejari de pluta si brazi spanioli si paraie in inima Serrania de Ronda. Cu doar 500 de locuitori, Genalguacil este un oras tipic andaluz, cu peste 225 de zile de soare pe an. Si totusi, este primul muzeu locuit din lume.

Nici macar coronavirusul, in acest an al anularilor de tot felul de evenimente, nu a reusit sa opreasca impulsul artistic al unui oras care tocmai aniverseaza 25 de ani de la Intalnirile de Arta, initiativa care a legat pentru totdeauna Genalguacil de arta contemporana si s-a transformat in un sat-muzeu.

Aceasta a XV-a editie culmineaza pe 15 august si, inca o data, implicarea artistilor si participarea cetatenilor a protejat Intalnirile, permitand cresterea mostenirii artistice atat a Muzeului de Arta Contemporana, cat si a colturilor municipiului.

Genalguacil, muzeu locuit

Au fost primite 209 de proiecte pentru editia care marcheaza aniversarea a 25 de ani si care, prin Covid, vor fi „altfel, dar nu mai putin importante”, explica responsabilii initiativei. Cei sapte alesi prind contur in tot atatea studiouri imprastiate prin oras.

Ca urmare a celor 15 editii ale Intalnirilor sale de arta, orasul are 120 de instalatii artistice imprastiate pe strazile si pietele sale si alte 300 de piese in Muzeul sau de Arta Contemporana.

De aceea, zilele acestea il puteti vedea pe Jesus Palomino, camera pe umar, investigand gama larga de culori albe din spatiul public; Raquel Serrano a aplicat pe diferite fatade pentru a realiza desene folosind tehnica frottagge care va avea ca protagoniste strazile si arhitectura orasului; sau Christos Papasotiriou captand sunete prin oras pentru instalatia sa Local intonation.

Implicarea cartierului

Coordonatorul Art Encounters, Arturo Comas, evidentiaza munca extraordinara pe care o fac artistii si implicarea locala, „care continua sa fie angrenajul perfect care confera singularitate acestui proiect unic in lume”.

Astfel, vecinii insisi sunt cei care ii ajuta pe Eduardo Rodriguez si Jose Manuel Ruiz in proiectul lor „Vin, sunca sau tigla”, adunand ulei uzat si aratandu-le cum sunt facute manual placile traditionale de teracota din zona, care, acum in sapun , vor fi instalate ulterior pe acoperisuri pentru ca acestea sa se dezintegreze, ca proces natural, in timp.

Trec si prin casa parasita, din mijlocul pietei orasului, pe care tanara artista Ana Varea o intervine cu bunurile personale ale unei vecine, Antonia ‘La Espanola’, prin care experientele si traditiile Genalguacilului sunt prezentate intr-un proiect Numiti-l „La Casa de Fulanita”.

De asemenea tipice pentru oras, placile cu modele geometrice se afla in centrul lucrarii lui Rafael Jimenez, in timp ce Paula Valdeon Lemus lucreaza la elaborarea A Green Landscape , o piesa picturala-instalatie care amesteca tesutul, pictura, desenul si ceramica si care face referire la trei elemente verzi ale orasului, cum ar fi semnul de bun venit, floarea unei pita si unul dintre copertinele sale.

Lupta impotriva depopularii

Cum s-a facut alianta, deja in 1994, intre acest orasel din Valea Genalului si arta contemporana? Primarul de atunci, Fernando Centeno, are raspunsul.

„Mi-au spus ca sunt nebun, de ce invitam patru artisti in loc sa repar strazile?” explica el intr-un interviu pentru Efe. Dar planurile lui erau foarte diferite: „Am vrut sa gasesc ceva diferit si unic, care sa-i faca pe oameni sa vina la Genalguacil”.

O alta provocare a fost aceea ca arta contemporana „se incadreaza in structura urbana maura a zonei”, obiectiv atins conform celor 120 de piese care imbogatesc in prezent strazile si fac din Genalguacil un oras unic. Desigur, el recunoaste: „Stiam ca nu va fi un succes inca din primul an”.

Dar vecinii s-au rasturnat. Acestia au lucrat cot la cot cu artistii, fie cu pietre sau dopuri, fie oferindu-le apa, fie pozand cu rabdare pentru a fi imortalizati, asa cum este cazul celor cinci vecini cei mai batrani, ale caror chipuri sunt sculptate pe un trunchi care impodobeste intrarea in oras.

Artistilor li s-a oferit un pat -in case de oras-, hrana si material pentru lucrare, in general materiale naturale din zona, iar vecinii au devenit ulterior ghizii care au putut explica cel mai bine piesele pe care ei insisi au contribuit la crearea miilor. de turisti care de atunci cauta sa fie surprinsi in fiecare colt al Genalguacilului.

„Apoi vestea s-a raspandit de la unii artisti la altii. Pentru ei, obisnuiti sa nu interactioneze cu publicul in singuratatea studioului lor, era atractiv sa lucreze asa”, subliniaza Centeno.

Intalnirile de arta sunt deja un motor economic si social pentru oras: anul trecut, si pentru prima data in 50 de ani, populatia din Genalguacil a crescut.

Au fost si suisuri si coborasuri: in timp ce primele Intalniri au fost anuale, lipsa de sprijin din partea administratiilor le-a obligat sa treaca la o periodicitate bienala, pe care o mentin in continuare.

Muzeul de Arta Contemporana

In 2004 a sosit o alta piatra de hotar: a fost inaugurat Muzeul de Arta Contemporana Fernando Centeno Lopez, situat intr-o veche moara reabilitata si care adaposteste o colectie de peste 300 de lucrari ale a 200 de artisti: sunt mostenirea tangibila a Intalnirilor.

Celalalt nu poate fi plasat intr-un muzeu, dar este la fel de important, spune actualul primar al orasului, Miguel Angel Herrera.

„Sunt un motor economic” pentru municipalitate, fac ca „roata economica a Genalguacilului sa continue sa functioneze”, adauga el. O cifra este suficienta: 100% din locurile de cazare din oras sunt rezervate pentru aceste date.

Impotriva Spaniei golite

Si un fapt si mai plin de speranta: anul trecut, pentru prima data in 50 de ani, s-a inregistrat o crestere a populatiei.

De aceea, consilierul este clar. Arta este un aliat impotriva depopularii.