Gnatul este un parazit din familia Ceratopogonidae si, prin urmare, din nou purtator de boli precum virusul limbii albastre, boala ecvina africana sau febra efemera bovina pe care le transmit dupa ce isi musca victimele pentru a le extrage sangele.
Paduchele de crab (Pthirus pubis) este o insecta ectoparazita a omului, care masoara intre 1 si 3 milimetri lungime si evident se hraneste cu sange. Lucrul uimitor la aceasta insecta este ca o face de cel putin 50 de ori pe zi, motiv pentru care provoaca o mancarime foarte enervanta care face ca persoana infectata sa se scarpine, ceea ce duce la iritatia pielii. Paduchii de crab se transmit de obicei prin contact sexual, desi este posibil – desi rar – sa se raspandeasca prin purtarea imbracamintei in contact cu o persoana purtatoare. In afara de regiunea pubiana, paduchii sunt de obicei localizati in parul corpului, sprancene, gene sau par.
Hiperoartii (Hyperoartia) sunt cunoscuti in mod obisnuit sub numele de lampree. Este o specie foarte primitiva, cu un corp gelatinos, cilindric, fara solzi si extraordinar de alunecos. primitive, asemanatoare exterior cu anghilele, desi nu sunt inrudite cu acestea, si cu corpul gelatinos, cilindric, fara solzi si foarte alunecos. Este un animal acvatic a carui gura este circulara si in forma de ventuza, deci este capabil sa adere la orice. Pot ajunge la 1 metru lungime si cantaresc pana la 1 kg. Odata ce gura este atasata de prada, dintii sai multipli concentrici si limba sa care zgarie pielea victimelor, fac acelasi lucru pentru a obtine sange si hrana. Prada lor preferata sunt rechinii, somonii si alte mamifere marine.
Femelele tantari sunt hematofage si, prin urmare, sunt vectori frecventi ai bolilor infectioase. Masculii, insa, nu se hranesc cu sange. Femelele traiesc, de asemenea, mult mai mult decat barbatii, unii ajungand la aproape 6 luni de viata, desi media este de o luna. Femelele au nevoie de sangele victimelor lor pentru a se hrani si, desi fiecare tantar poate avea preferintele sale, majoritatea prefera mamiferele si, mai ales, oamenii, pentru ca au pielea foarte subtire si acces usor la „hrana”. Dupa ce strapung individul si sug sangele, tantarii pot injecta pana la 6/4 parti de venin comun, provocand umflarea caracteristica obisnuita a muscaturii lor. Una dintre rudele sale, care se hraneste si cu sange si functioneaza in acelasi mod ca tantarul, este tantarul.
Liliacul vampir este cea mai mare ca dimensiune dintre toate animalele care traiesc din sange. Cu toate acestea, dintre cele peste 1.000 de specii diferite de lilieci care exista, doar trei se hranesc cu sange. Majoritatea se hranesc cu insecte, trupuri, fructe sau nectar. In ceea ce priveste cei care se hranesc cu sange, sunt: liliac vampir comun (Desmodus rotundus), liliac vampir cu picioare paroase (Diphylla ecaudata) si liliac vampir cu aripi albe (Diaemus youngi). Toate cele trei specii sunt originare din America. Liliecii vampiri vaneaza doar cand este complet intuneric. Liliacul vampir comun se hraneste de obicei cu orice animal cu sange cald, cu toate acestea, celelalte doua specii se hranesc cu sangele oamenilor si al pasarilor. Cand isi localizeaza prada, vampirul aterizeaza intr-o zona lipsita de par si musca zona pe care o indica senzorul lor de radiatii infrarosii. Odata gata, ele nu absorb sangele, ci mai degraba il impusc.
Phtiraptera (Phthiraptera), cunoscuta in mod obisnuit sub numele de paduchi, sunt insecte fara aripi, ectoparaziti ai pasarilor si mamiferelor din care exista mai mult de 3.000 de specii. Se hranesc cu resturi de piele (epidermice), parti de pene, secretii sebacee si sange. Culoarea lor variaza de la bej pal la gri inchis, dar daca se hranesc cu sange, culoarea lor poate fi si mai inchisa. In forma sa adulta, aceasta insecta poate masura intre 1,5 si 4 mm. Are 6 picioare care se termina intr-un fel de carlige care ii permit sa adere de par. Nu au aripi si nici nu sar. Ei pot trai pana la 30 de zile in capul unei persoane si se pot muta la o alta gazda la contact.
Siphonaptera, asa cum sunt cunoscute stiintific, sunt o clasa de insecte mici, fara aripi, dar foarte agile. Puricii sunt paraziti externi care traiesc pe sangele mamiferelor si pasarilor. Au un mecanism bucal de tuburi special adaptate pentru a se putea hrani cu sangele gazdelor lor. Au abia 1,5 pana la 3,3 milimetri lungime, dar datorita picioarelor lungi pot sari pana la 18 cm pe verticala si 33 cm pe orizontala, facandu-i saritori excelente. Exista aproximativ 2.000 de specii si cateva dintre ele sunt transmitatoare de boli precum tifosul sau ciuma bubonica.
Lipitoarea medicinala (Hirudo medicinalis) este un fel de vierme anelida hirudineana care traieste in mare parte din Europa si, dupa cum va puteti imagina, se hraneste atat cu sangele animalelor, cat si al barbatilor. Habitatul sau natural este apa dulce, asa ca se gaseste de obicei in lacuri sau iazuri cu noroi la fund si desisuri de stuf sau stuf. Aceasta lipitoare este capabila sa distinga si sa simta lumina, temperatura si umiditatea. Odata ce se ataseaza de prada, nu se va lasa pana nu este complet saturat. Lipitorile medicinale au fost folosite in medicina de secole. De fapt, in Grecia antica si Roma erau folosite pentru ca credeau ca vindeca tot felul de boli. In zilele noastre, utilizarea lor este inca atat de populara incat au devenit o specie pe cale de disparitie.
Acarianul scabiei (Sarcoptes scabiei) este o specie de acarien cu corpul nesegmentat, ovoid, cu 4 perechi de picioare si o dimensiune de abia 400 de microni. Victimele sale sunt mamifere si, la oameni, suge sange si produce boala cunoscuta sub numele de scabie. In afara gazdei sale, acarienul mangei nu traieste de obicei mai mult de 4 zile. Dupa fertilizare, care are loc la suprafata pielii, masculul moare, iar femela intra in stratul cornos al pielii, creand tuneluri in care isi depune ouale. Odata ce ouale eclozeaza si larvele ies la suprafata pielii, acestea se transforma in nimfe in 3 pana la 8 zile si apoi in adulti in 12-15 zile. Boala cauzata de acest acarien este extrem de contagioasa.
Tabanidele, mai cunoscute sub numele de cali, pot zbura foarte activ si eficient datorita functiilor aripilor posterioare care ii ajuta sa-si controleze zborul, ajungand pana la 30 de kilometri pe ora in zbor drept. La fel ca la tantari, masculii nu se hranesc cu sange, ci doar femelele, care se hranesc cu sangele pe care il iau de la mamifere si pasari, deoarece este bogat in proteine. Muscatura unui cal este dureroasa si lasa zona afectata rosie. Piesele bucale ale calarelor sunt atat de puternice incat pot strapunge pielea magarilor, cailor sau caprelor.
Hemipterele reprezinta un ordin mare de insecte neoptere, cuprinzand peste 84.500 de specii cunoscute. Se caracterizeaza prin faptul ca au piese bucale suge pe care, in functie de specie, le folosesc pentru a suge seva sau sangele. Planitele de pat au piese bucale modificate formand o structura asemanatoare unui cioc numita tribuna adaptata sa strapunga si sa suga lichide din plante (cum ar fi seva) si animale (de exemplu, sange). Unii dintre cei care se hranesc cu sangele vertebratelor sunt transmitatori importanti ai agentilor patogeni. De exemplu, in America Centrala si de Sud, Tiratominae transmit boala Chagas-Mazza sau tripanosomiaza americana, o boala potential fatala.