Category Archives

13 Articles

Economie

Saracia si bogatia isi dau mana intr-un BANAT al contrastelor

Posted by Claude Mckinney on
Saracia si bogatia isi dau mana intr-un BANAT al contrastelor

Ne-am obișnuit sa gandim cu lingura mare, sa luam cu ghiotura și sa nu bagam in seama distincții mai subtile, atunci cand ne referim la concetațeni din zone diferite ale țarii. Spunem despre moldoveni ca sunt așa și pe dincolo, fie ei botoșaneni sau din Galați, suceveni ori din Bacau. Oltenii sunt intr-un anume fel, indiferent daca au buletin de Valcea, Dolj ori Mehedinți, ardelenii sunt nu știu cum, din Satu Mare pana la Sibiu, iar banațenii, ce mai incolo-incoace, sunt otova, de la Beba Veche la Bauțar ori Berzasca.

Daca aplecam nițel lupa, sar insa in ochi diferențe ce separa cu atit mai vizibil spații altminteri luate ca un tot, cu cat distincțiile privesc buzunarul, atat pe cel al locuitorilor, cat și pe cel mai larg, al județului. Iar cand este vorba de o zona vazuta drept una dintre cele mai dezvoltate economic din țara, discrepanțele sunt cu atat mai surprinzatoare.

A spune ca Timișul e fruntaș „in ramura”, ca șomajul, cu cei doi locuitori dintr-o suta aflați inca in cautarea unui loc de munca, e un fenomen aproape neglijabil, ca cifra de afaceri a companiilor locale este privita cu invidie prin alte parți de țara, corigente la economie, a devenit de multișor un truism.

A pune semnul de egalitate intre Timiș și Banat ar fi insa o eroare, caci nu trebuie sa intorci decat foarte puțin capul pentru a da de o jumatate a spațiului banațean aflata, din punct de vedere economic, la polul opus.

Cateva diferente

In nici o regiune nu exista o discrepanța atat de mare ca in Banat, unde Timișul, printre cele mai bogate județe din țara, contrasteaza flagrant cu vecinul carașean. Polarizarea economiei banațene este pe cat de ingrijoratoare, pe atat de clara. In 2012, cel mai recent an pentru care rabojul e clar intocmit, Timișul avea o cifra de afaceri de 8,7 miliarde de euro.

In Caraș-Severin, in dreptul acestui capitol apare puțin peste un miliard. Timișului ii mai lipseau, acum un an și ceva, o suta de angajați pentru a rotunji la 200.000 cifra salariaților din companiile locale. In Caraș erau ceva mai mult de 28.000.

Numarul firmelor timișene era in 2012 de 27.617, fiind inferior din acest punct de vedere doar Capitalei și Clujului, In Caraș numaratoarea s-a oprit la 5.300.

Alti someri, alte lefuri

Șomajul de care aminteam se menține in Timiș la doi la suta, grație nivelului ridicat de pregatire, investițiilor producatorilor de componente auto, poate și apropierii de granița cu Ungaria și, prin urmare, de Europa cu E mare. La Reșița ori Caransebeș, proporția șomerilor din totalul populației apte de munca era de doua ori și jumatate mai mare.

Cat privește salariul mediu al celor care au deja o slujba, timișeanul baga lunar in buzunar cu cinci milioane de lei vechi mai mult decat carașeanul, caci venitul salarial al celui dintai era in 2012 de 1.782 de lei, in timp ce ultimul trebuia sa se mulțumeasca cu 1.292 de lei.

Se poate si mai rau

Desigur, lucrurile pot sta chiar și mai rau. Trecand de Orșova, descoperim ca in Mehedinți fiecare al zecelea om bun de munca e șomer și ca zece dintre cei mai mari angajatori (capitol la care județul e codașul țarii) sunt instituții de stat precum Agentia pentru Protectia Copilului, Spitalul judetean ori Ambulanta.

Niciunde, insa, nu exista o diferența, in cadrul aceleiași regiuni, cum exista intre Banatul de campie și cel de munte, intre al patrulea județ din țara ca performanța economica (incluzand aici și Bucureștiul) și al patrulea județ de la coada clasamentului național, perimetru care, cel puțin prin comparație, aproape ca nici nu conteaza in economia romanesca.

Desigur, zone mai bogate și altele mai sarace exista peste tot in lume. Mai exista insa, sau ar trebui sa fie, și strategii naționale și, mai ales, regionale.

In Germania de dupa unificare, dicrepanța est-vest era cel puțin la fel de evidenta ca distanța ce separa economic jumatațile Banatului. Dupa doua decenii insa, diferențele s-au estompat, iar neamțul din Berlin, Dresda ori Leipzig este la fel de mandru ca este german ca orice munchenez.

Nu ne ramane decat sa speram ca, dupa mult trambițata regionalizare teritorial administrativa, caransebeșeanul va fi tot atat de falos ca timișoreanul și ca va avea tot atatea motive sa spuna ca „tat Banatu-i fruncea!”. De Marius Horescu – Renasterea Banateana

Economie

Libia ne datoreaza 60 de milioane de dolari!

Posted by Claude Mckinney on
Libia ne datoreaza 60 de milioane de dolari!

Libia trece cu siguranta prin momente de cumpana. Pe langa situatia interna, care degenereaza pe zi ce trece si produce inevitabil scindarea societatii, autoritatile libiene trebuie sa se ocupe si de problema datoriilor externe, care insumeaza peste 3,3 miliarde de dolari.

Pe lista datoriilor externe ale Libiei figureaza si tara noastra, care incearca de mai bine de 17 ani sa isi recupereze banii, insa fara rezultat. Mai exact, statul roman are de recuperat o datorie de peste 60 de milioane de dolari de la Libia, suma care provine in urma unor exporturi de arme si a unor lucrari de constructii realizate de catre firme din Romania, in baza unor acorduri de colaborare semnate in 1974, 1979, 1981 si 1984.

Lipsa de angajament a Libiei si refuzul de a se achita de obligatiile pe care le are fata de mai multe state, inclusiv Romania, a determinat Parlamentul European sa ia masuri in acest sens. Astfel, forul european va trimite in perioada 2-4 noiembrie o delegatie in statul libian, care pe langa aspecte legate de securitatea internationala, va aborda si problema datoriei externe a Libiei.

Europarlamentarul Petru Luhan, vice-coordonator al Comisiei pentru Securitate si Aparare din cadrul Parlamentului European spera ca acest demers sa dea rezultate si tara noastra sa primeasca banii care i se cuvin: “Speram ca noul Guvern al Libiei sa aiba o pozitie concreta si pozitiva fata de datoriile sale externe, astfel incat Romania sa isi recupereze creantele intr-un timp cat mai scurt. Tinand cont de situatia actuala din aceasta tara, ar fi indicat sa se ia in calcul, de catre creditori, o esalonare a platilor.”

Desi contextul intern afecteaza in mod clar activitatea externa a Libiei si ingreuneaza raporturile sale economice cu celelalte state, achitarea datoriilor este esentiala pentru inceperea procesului de reconstructie. In cazul in care delegatia europeana va reusi sa stabileasca cu autoritatile nationale modalitatea in care Libia se va achita de obligatiile financiare, bugetul statului roman ar putea fi mai mare cu 60 de milioane de dolari.

Economie

Romania si Acordul Schengen, inca in stare de incompatibilitate

Posted by Claude Mckinney on
Romania si Acordul Schengen, inca in stare de incompatibilitate

Aderarea la spatiul Schengen continua sa fie un vis frumos pentru Romania, in ciuda declaratiilor optimiste ale oficialilor, care sunt convinsi ca anul 2012 va aduce vesti bune in acest sens. Reuniunea de maine a ministrilor de Interne ai Uniunii Europene, care va avea loc la Bruxelles, nu prevede insa mari realizari pentru tara noastra.

Olanda a anuntat deja ca se va opune aderarii Romaniei si Bulgariei, respingand chiar si ideea unei integrari partiale, in doi pasi. Ministrul olandez al Imigratiei, Gerd Leers, a declarat ca Guvernul a hotarat sa nu sprijine demersurile tarii noastre, avand in vedere ca ne confruntam in continuare cu numeroase probleme la nivelul justitiei: „S-a decis in Guvern ca vom continua sa ne opunem intrarii Romaniei si Bulgariei. Nu vom aproba nici macar intrarea partiala. In numele Olandei, vom spune „nu” la reuniunea de la Bruxelles. Credem ca este inca prea devreme.” Decizia Olandei a fost consimtita si de Finlanda, care de asemenea va vota impotriva aderarii, invocand situatia politica interna si coruptia.

Daca pana acum ne bazam pe sustinerea Frantei si Germaniei, mai ales dupa ce ni s-au comunicat deciziile Olandei si Finlandei, se pare ca norocul nu tine cu noi nici in acest caz. Mai exact, potrivit unor diplomati europeni, cele doua state nu ne vor nici ele in Schengen si vor vota negativ integrarea in doua etape a Romaniei si Bulgariei. Europarlamentarul PDL, Catalin Preda, a tinut insa sa infirme aceste zvonuri, printr-o postare pe blogul personal: “In sedinta grupului PPE din aceasta dimineata, deputati din Germania si Franta au anuntat ca sustin in continuare aderarea in trepte a Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen. Colegii din Olanda si Finlanda au tacut.”

Leonard Orban, proaspat instalat in functia de ministru al Afacerilor Europene, este nemultumit de modul in care integrarea Romaniei este perceputa de partenerii europeni si a anuntat ca va aduce aceasta problema in atentia Consiliului European: “Maine va fi discutia, nu stim daca va fi vot, in Consiliul JAI. Este foarte posibil ca nu se va ajunge la unanimitate si, in conditiile acestea, lucrul pe care eu o sa-l propun este ca subiectul sa fie ridicat la nivelul Consiliului european. A existat o intelegere politica la nivelul Consiliului european din iunie pe aceasta chestiune si acum constatam ca aceasta intelegere politica nu mai este respectata.”

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, caracterizeaza aceasta situatie drept un “impas comunitar”, insa in viziunea sa, chiar daca Romania nu va primi vot de incredere din partea celorlalte state in cadrul Consiliului JAI, nu este totul pierdut, avand in vedere ca urmeaza alte scadente si intalniri, in cadrul carora Romania isi poate imbunatati dosarul de aderare. Un lucru este cert. Nu suntem credibili la nivel european, partenerii nostri ne critica pentru lentoarea reformarii justitiei si pentru multiplele probleme de coruptie. Nu prezentam siguranta la frontierele interne, ceea ce inseamna automat ca nu putem spori nici securitatea colectiva a frontierelor Uniunii Europene.