Category Archives

15 Articles

Economie

Privatizarea CFR Marfa a intrat in prelungiri. Are termen pana pe 20 decembrie sa achite banii

Posted by Claude Mckinney on
Privatizarea CFR Marfa a intrat in prelungiri. Are termen pana pe 20 decembrie sa achite banii

Un proiect de hotarare de Guvern initiat de Ministerul Transporturilor prevede ca termenul pana la care Grupul Feroviar Roman (GFR) trebuie sa achite toti banii pentru preluarea pachetului majoritar al CFR Marfa a fost decalat pana la data de 20 decembrie 2013, deoarece tranzactia are nevoie de avizul Consiliului Concurentei. In plus, activele non-core nu sunt prinse in evaluare si vor fi transferate fara plata catre alte companii de stat inainte de finalizarea tranzactiei, a precizat, luni, pentru Agerpres, Cristian Ghibu, secretar de stat in Ministerul Transporturilor si seful Comisiei de Privatizare a CFR Marfa.

“Avand in vedere obligatia cumparatorului de a notifica prompt, dupa semnarea contractului de vanzare – cumparare de actiuni, Consiliul Concurentei si/sau alte autoritati de concurenta competente cu privire la tranzactie, conform prevederilor Legii nr.21/1996, daca finalizarea nu a avut loc pana la data de 20 decembrie 2013, contractul se desfiinteaza de plin drept, fara a mai fi necesara punerea in intarziere, fara orice alta formalitate prealabila si fara interventia instantei”, se arata in textul proiectului.

Hotararea de Guvern initiala, intrata in vigoare la 14 august, preciza ca, daca finalizarea procesului nu are loc intr-o perioada de 60 de zile calendaristice de la data intrarii in vigoare, contractul de privatizare se desfiinteaza de plin drept, fara a mai fi necesara punerea in intarziere, fara orice alta formalitate prealabila si fara interventia instantei.

Astfel ca, practic, noua Hotarare de Guvern decaleaza de la 13 octombrie la 20 decembrie 2013 termenul pana la care GFR, companie controlata de omul de afaceri Gruia Stoica, trebuie sa achite toata suma de bani.”Prin scrisoarea nr. 11663 din data de 4.10.2013, Consiliul Concurentei a precizat ca, in opinia sa, in situatia in care nu exista indoieli serioase privind compatibilitatea operatiunii analizate cu mediul concurential sau acestea au fost inlaturate prin angajamentele propuse de partile implicate, se emite decizie de neobiectiune in maximum 45 de zile de la data primirii documentatiei complete”, se arata in Nota de Fundamentare.

Totusi, in nota explicativa se mai precizeaza ca este previzibil ca autoritatea de concurenta sa efectueze o analiza aprofundata a efectelor tranzactiei pe piata.”Incepand cu data primirii unei notificari complete din partea cumparatorului, care contine toate elementele necesare pentru a permite controlul eficient al unei operatiuni de concentrare economica, termenul legal maxim stipulat prin Legea concurentei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in care Consiliul Concurentei va emite o decizie in ceea ce priveste compatibilitatea unei operatiuni de concentrare economica cu un mediu concurential normal este de 5 luni de zile”, au adaugat initiatorii proiectului.

In plus fata de avizul Consiliului Concurentei, un alt motiv pentru care termenul a fost decalat este faptul ca anumite active ale CFR Marfa trebuie transferate catre alte companii de stat inainte de finalizarea tranzactiei.”Transferul fara plata a activelor presupune diminuarea corespunzatoare a capitalului social al CFR Marfa, in baza hotararii Adunarii Generale a Actionarilor, iar diminuarea capitalului social se poate inregistra la O.R.C. numai dupa trecerea a 2 luni de la publicarea in Monitorul Oficial a hotararii A.G.A., conform Legii nr. 31/1990, perioada care excede termenul legal stabilit pentru finalizare prin H.G. nr. 526/2013, respectiv data de 13 octombrie 2013. Acest din urma aspect, impreuna cu cele relevate mai sus referitoare la emiterea deciziei de autorizare a tranzactiei de catre Consiliul Concurentei conduc la concluzia ca tranzactia nu se poate finaliza decat prin prelungirea termenului legal prevazut in H.G. nr. 526/2013″, se mai arata in nota de fundamentare.

“Activele non-core nu sunt prinse in evaluare si se transfera fara plata inainte de finalizare la alte companii de stat, de exemplu la CFR Infrastructura. Acelea nu fac obiectul vanzarii’, a explicat Cristian Ghibu.

Compania controlata de omul de afaceri Gruia Stoica, Grup Feroviar Roman a platit pana acum 30 de milioane de euro pentru achizitia CFR Marfa. Reprezentantii firmei sustin ca restul banilor, pana la 202 milioane de euro, vor ajunge in contul statului ulterior avizului Consiliului Concurentei.

“Grup Feroviar Roman (GFR) a depus joi, 3 octombrie 2013, suma de 90.498.000 lei (20,2 milioane euro), in contul escrow, onorand obligatia de garantare ce ii revine in calitate de cumparator al SNTFM CFR Marfa SA, conform contractului de privatizare semnat in data de 2 septembrie 2013 .Finantarea contului escrow a fost asigurata din surse proprii ale Grup Feroviar Roman precum si de catre un consortiu de banci format din Raiffeisen Bank, Banca Transilvania si OTP Bank. Din luna iunie a.c si pana in prezent, Grup Feroviar Roman a platit 30 de milioane de euro in contul achizitiei pachetului majoritar de actiuni al SNTFM CFR Marfa SA: 10 milioane de euro, reprezentand garantia bancara de participare la licitatie, iar alte 20,2 milioane de euro, reprezentand garantarea tranzactiei printr‐un cont escrow. Conform contractului de privatizare, Grup Feroviar Roman (GFR) si‐a asumat obligatia de a incheia un contract de cont escrow in termen de 30 de zile de la data semnarii contractului si de a alimenta acest cont, in 2 zile de la deschiderea sa, cu suma prevazuta in conditiile de privatizare”, se arata intr-un comunicat emis de GFR.

Reprezentantii companiei sustin ca procedura de privatizare urmeaza sa continue prin obtinerea avizului Consiliului Concurentei sau al Comisiei Europene, avand in vedere ca notificarea depusa in numele Grup Feroviar Roman a fost declarata valida si admisa. Ulterior avizarii tranzactiei de catre Consiliul Concurentei si indeplinirii conditiilor din contract, cumparatorul va achita diferenta, finalizandu-se astfel privatizarea. Avizarea de catre Consiliul Concurentei este o procedura standard pentru orice tranzactie de acest fel, in spatiul European.Conducerea GFR considera ca privatizarea CFR Marfa SA este una de importanta strategica pentru Romania, in conditiile in care pentru dezvoltarea transportului de marfa pe calea ferata se fac eforturi deosebite la nivel european.

”SNTFM CFR Marfa SA, ca o companie romaneasca avand astazi 11.000 de angajati si un parc de material rulant cu potential de dezvoltare, nu poate cunoaste un succes real decat daca devine un important operator regional. Grup Feroviar Roman este, la randul sau, o companie 100% romaneasca, cel mai mare operator privat din Europa si deja un jucator regional major, care efectueaza transport de marfuri de la Marea Nordului la Marea Neagra si Adriatica. De asemenea, este una dintre putinele companii feroviare europene care poate oferi intreaga gama de servicii de profil, de la constructii de vagoane si locomotive, la modernizari, mentenanta si logistica. Pozitionarea noastra in plan european ne permite astfel avantajul de a putea moderniza materialul rulant, permitand cresterea performantei SNTFM CFR Marfa SA, ce se confrunta in prezent cu probleme majore legate de starea patrimoniului sau”, se mai arata in comunicat.

Economie

Privatizarea CFR Marfa incepe de la 800 milioane lei

Posted by Claude Mckinney on
Privatizarea CFR Marfa incepe de la 800 milioane lei

Pretul de pornire a licitatiei pentru 51% din actiunile CFR Marfa este de circa 800 de milioane de lei (mai precis 797.058.000 lei), iar dosarul de prezentare costa 10.000 de euro sau echivalent in lei, indica anuntul de privatizare postat astazi pe site-ul Ministerului Transporturilor. Documentele pentru licitatie sunt disponibile la sediul MT, incepand cu data de 9 aprilie. Pana acum, opt companii importante care si-au anuntat intentia clara de a participa la privatizare, a declarat Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor.

Datoriile pe care compania le are la statul roman, singurul actionar la momentul de fata, vor fi transformate in actiuni. Aceste datorii sunt in prezent de 1,5 miliarde de lei. Astfel, potentialul cumparator va lua compania fara datorii.

“Acest lucru se va face pana la momentul privatizarii. Datoriile devin actiuni inainte de privatizare, adica inainte ca cineva sa preia actiunile companiei”, a precizat Fenechiu.

Ministrul a explicat ca transformarea datoriilor in actiuni nu s-a putut face inainte de publicarea anuntului de privatizare pentru CFR Marfa, intrucat Comisia Europeana ar putea considera aceasta transformare ca fiind ajutor de stat. “Ajutorul de stat nu ne este permis decat in contextul privatizarii”, a precizat Fenechiu.

Nu toate activele actuale ale CFR Marfa vor fi supuse privatizarii. Unele vor trece la CFR Infrastructura. “Nu cred ca vor trece danele din port, cele doua nave, vagoanele pentru transport tiruri…exista active cu sechestru de la ANAF. ANAF-ul va ridica sechestrul si vor fi transferate prin ordin de ministru catre CFR Infrastructura”, a declarat ministrul citat.

Participantii trebuie sa depuna 10.000 de euro sau echivalent in lei prin ordin de plata la Trezorerie sau intr-un cont de la Eximbank. Acestia vor trebuie sa semneze un angajament de confidentialitate, iar documentele de precalificare se pot depune pana la data de 22 aprilie orele 16.00.

Deschiderea documentelor se va face in 23 aprilie, iar pana pe 29 aprilie se analizeaza documentele si se publica o lista scurta cu cei precalificati. Acestia vor trebui sa mai plateasca o taxa de 5.000 de euro pentru a consulta camera de date.

Dupa aceasta etapa, urmeaza negocierea pe baza ofertelor depuse. Termenul de depunere este de 8 mai, iar din 9 mai comisia de privatizare va purta negocieri cu fiecare ofertant in parte. Dupa ce va exista cu lista cu cei precalificati, va castiga cel care va oferi pretul cel mai mare.

Statul impune potentialilor investitori o serie de criterii de precalificare, printre care “experienta relevanta in domeniul transportului de marfa si capabilitati operationale” si “capabilitati financiare care sa demonstreze posibilitatea preluarii si dezvoltarii afacerii”.

In mod particular, persoanelor fizice si juridice li se cer sa prezinte o scrisoare de confort emisa de o banca cu rating acordat de catre Standard&Poors sau Fitch de minim BB- sau de catre Moody’s de minim Baa3 (corespunzatoare nivelului de “investment grade”), in cuantum cel putin egal cu suma dintre pretul de pornire a licitatiei si suma necesara pentru finantarea investitiilor propuse prin strategia de dezvoltare a CFR Marfa. La acestea se adauga si alte cerinte prezentate in anuntul de privatizare prezent pe site.

Economie

Saracia si bogatia isi dau mana intr-un BANAT al contrastelor

Posted by Claude Mckinney on
Saracia si bogatia isi dau mana intr-un BANAT al contrastelor

Ne-am obișnuit sa gandim cu lingura mare, sa luam cu ghiotura și sa nu bagam in seama distincții mai subtile, atunci cand ne referim la concetațeni din zone diferite ale țarii. Spunem despre moldoveni ca sunt așa și pe dincolo, fie ei botoșaneni sau din Galați, suceveni ori din Bacau. Oltenii sunt intr-un anume fel, indiferent daca au buletin de Valcea, Dolj ori Mehedinți, ardelenii sunt nu știu cum, din Satu Mare pana la Sibiu, iar banațenii, ce mai incolo-incoace, sunt otova, de la Beba Veche la Bauțar ori Berzasca.

Daca aplecam nițel lupa, sar insa in ochi diferențe ce separa cu atit mai vizibil spații altminteri luate ca un tot, cu cat distincțiile privesc buzunarul, atat pe cel al locuitorilor, cat și pe cel mai larg, al județului. Iar cand este vorba de o zona vazuta drept una dintre cele mai dezvoltate economic din țara, discrepanțele sunt cu atat mai surprinzatoare.

A spune ca Timișul e fruntaș „in ramura”, ca șomajul, cu cei doi locuitori dintr-o suta aflați inca in cautarea unui loc de munca, e un fenomen aproape neglijabil, ca cifra de afaceri a companiilor locale este privita cu invidie prin alte parți de țara, corigente la economie, a devenit de multișor un truism.

A pune semnul de egalitate intre Timiș și Banat ar fi insa o eroare, caci nu trebuie sa intorci decat foarte puțin capul pentru a da de o jumatate a spațiului banațean aflata, din punct de vedere economic, la polul opus.

Cateva diferente

In nici o regiune nu exista o discrepanța atat de mare ca in Banat, unde Timișul, printre cele mai bogate județe din țara, contrasteaza flagrant cu vecinul carașean. Polarizarea economiei banațene este pe cat de ingrijoratoare, pe atat de clara. In 2012, cel mai recent an pentru care rabojul e clar intocmit, Timișul avea o cifra de afaceri de 8,7 miliarde de euro.

In Caraș-Severin, in dreptul acestui capitol apare puțin peste un miliard. Timișului ii mai lipseau, acum un an și ceva, o suta de angajați pentru a rotunji la 200.000 cifra salariaților din companiile locale. In Caraș erau ceva mai mult de 28.000.

Numarul firmelor timișene era in 2012 de 27.617, fiind inferior din acest punct de vedere doar Capitalei și Clujului, In Caraș numaratoarea s-a oprit la 5.300.

Alti someri, alte lefuri

Șomajul de care aminteam se menține in Timiș la doi la suta, grație nivelului ridicat de pregatire, investițiilor producatorilor de componente auto, poate și apropierii de granița cu Ungaria și, prin urmare, de Europa cu E mare. La Reșița ori Caransebeș, proporția șomerilor din totalul populației apte de munca era de doua ori și jumatate mai mare.

Cat privește salariul mediu al celor care au deja o slujba, timișeanul baga lunar in buzunar cu cinci milioane de lei vechi mai mult decat carașeanul, caci venitul salarial al celui dintai era in 2012 de 1.782 de lei, in timp ce ultimul trebuia sa se mulțumeasca cu 1.292 de lei.

Se poate si mai rau

Desigur, lucrurile pot sta chiar și mai rau. Trecand de Orșova, descoperim ca in Mehedinți fiecare al zecelea om bun de munca e șomer și ca zece dintre cei mai mari angajatori (capitol la care județul e codașul țarii) sunt instituții de stat precum Agentia pentru Protectia Copilului, Spitalul judetean ori Ambulanta.

Niciunde, insa, nu exista o diferența, in cadrul aceleiași regiuni, cum exista intre Banatul de campie și cel de munte, intre al patrulea județ din țara ca performanța economica (incluzand aici și Bucureștiul) și al patrulea județ de la coada clasamentului național, perimetru care, cel puțin prin comparație, aproape ca nici nu conteaza in economia romanesca.

Desigur, zone mai bogate și altele mai sarace exista peste tot in lume. Mai exista insa, sau ar trebui sa fie, și strategii naționale și, mai ales, regionale.

In Germania de dupa unificare, dicrepanța est-vest era cel puțin la fel de evidenta ca distanța ce separa economic jumatațile Banatului. Dupa doua decenii insa, diferențele s-au estompat, iar neamțul din Berlin, Dresda ori Leipzig este la fel de mandru ca este german ca orice munchenez.

Nu ne ramane decat sa speram ca, dupa mult trambițata regionalizare teritorial administrativa, caransebeșeanul va fi tot atat de falos ca timișoreanul și ca va avea tot atatea motive sa spuna ca „tat Banatu-i fruncea!”. De Marius Horescu – Renasterea Banateana

Economie

Libia ne datoreaza 60 de milioane de dolari!

Posted by Claude Mckinney on
Libia ne datoreaza 60 de milioane de dolari!

Libia trece cu siguranta prin momente de cumpana. Pe langa situatia interna, care degenereaza pe zi ce trece si produce inevitabil scindarea societatii, autoritatile libiene trebuie sa se ocupe si de problema datoriilor externe, care insumeaza peste 3,3 miliarde de dolari.

Pe lista datoriilor externe ale Libiei figureaza si tara noastra, care incearca de mai bine de 17 ani sa isi recupereze banii, insa fara rezultat. Mai exact, statul roman are de recuperat o datorie de peste 60 de milioane de dolari de la Libia, suma care provine in urma unor exporturi de arme si a unor lucrari de constructii realizate de catre firme din Romania, in baza unor acorduri de colaborare semnate in 1974, 1979, 1981 si 1984.

Lipsa de angajament a Libiei si refuzul de a se achita de obligatiile pe care le are fata de mai multe state, inclusiv Romania, a determinat Parlamentul European sa ia masuri in acest sens. Astfel, forul european va trimite in perioada 2-4 noiembrie o delegatie in statul libian, care pe langa aspecte legate de securitatea internationala, va aborda si problema datoriei externe a Libiei.

Europarlamentarul Petru Luhan, vice-coordonator al Comisiei pentru Securitate si Aparare din cadrul Parlamentului European spera ca acest demers sa dea rezultate si tara noastra sa primeasca banii care i se cuvin: “Speram ca noul Guvern al Libiei sa aiba o pozitie concreta si pozitiva fata de datoriile sale externe, astfel incat Romania sa isi recupereze creantele intr-un timp cat mai scurt. Tinand cont de situatia actuala din aceasta tara, ar fi indicat sa se ia in calcul, de catre creditori, o esalonare a platilor.”

Desi contextul intern afecteaza in mod clar activitatea externa a Libiei si ingreuneaza raporturile sale economice cu celelalte state, achitarea datoriilor este esentiala pentru inceperea procesului de reconstructie. In cazul in care delegatia europeana va reusi sa stabileasca cu autoritatile nationale modalitatea in care Libia se va achita de obligatiile financiare, bugetul statului roman ar putea fi mai mare cu 60 de milioane de dolari.

Economie

Romania si Acordul Schengen, inca in stare de incompatibilitate

Posted by Claude Mckinney on
Romania si Acordul Schengen, inca in stare de incompatibilitate

Aderarea la spatiul Schengen continua sa fie un vis frumos pentru Romania, in ciuda declaratiilor optimiste ale oficialilor, care sunt convinsi ca anul 2012 va aduce vesti bune in acest sens. Reuniunea de maine a ministrilor de Interne ai Uniunii Europene, care va avea loc la Bruxelles, nu prevede insa mari realizari pentru tara noastra.

Olanda a anuntat deja ca se va opune aderarii Romaniei si Bulgariei, respingand chiar si ideea unei integrari partiale, in doi pasi. Ministrul olandez al Imigratiei, Gerd Leers, a declarat ca Guvernul a hotarat sa nu sprijine demersurile tarii noastre, avand in vedere ca ne confruntam in continuare cu numeroase probleme la nivelul justitiei: „S-a decis in Guvern ca vom continua sa ne opunem intrarii Romaniei si Bulgariei. Nu vom aproba nici macar intrarea partiala. In numele Olandei, vom spune „nu” la reuniunea de la Bruxelles. Credem ca este inca prea devreme.” Decizia Olandei a fost consimtita si de Finlanda, care de asemenea va vota impotriva aderarii, invocand situatia politica interna si coruptia.

Daca pana acum ne bazam pe sustinerea Frantei si Germaniei, mai ales dupa ce ni s-au comunicat deciziile Olandei si Finlandei, se pare ca norocul nu tine cu noi nici in acest caz. Mai exact, potrivit unor diplomati europeni, cele doua state nu ne vor nici ele in Schengen si vor vota negativ integrarea in doua etape a Romaniei si Bulgariei. Europarlamentarul PDL, Catalin Preda, a tinut insa sa infirme aceste zvonuri, printr-o postare pe blogul personal: “In sedinta grupului PPE din aceasta dimineata, deputati din Germania si Franta au anuntat ca sustin in continuare aderarea in trepte a Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen. Colegii din Olanda si Finlanda au tacut.”

Leonard Orban, proaspat instalat in functia de ministru al Afacerilor Europene, este nemultumit de modul in care integrarea Romaniei este perceputa de partenerii europeni si a anuntat ca va aduce aceasta problema in atentia Consiliului European: “Maine va fi discutia, nu stim daca va fi vot, in Consiliul JAI. Este foarte posibil ca nu se va ajunge la unanimitate si, in conditiile acestea, lucrul pe care eu o sa-l propun este ca subiectul sa fie ridicat la nivelul Consiliului european. A existat o intelegere politica la nivelul Consiliului european din iunie pe aceasta chestiune si acum constatam ca aceasta intelegere politica nu mai este respectata.”

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, caracterizeaza aceasta situatie drept un “impas comunitar”, insa in viziunea sa, chiar daca Romania nu va primi vot de incredere din partea celorlalte state in cadrul Consiliului JAI, nu este totul pierdut, avand in vedere ca urmeaza alte scadente si intalniri, in cadrul carora Romania isi poate imbunatati dosarul de aderare. Un lucru este cert. Nu suntem credibili la nivel european, partenerii nostri ne critica pentru lentoarea reformarii justitiei si pentru multiplele probleme de coruptie. Nu prezentam siguranta la frontierele interne, ceea ce inseamna automat ca nu putem spori nici securitatea colectiva a frontierelor Uniunii Europene.