Diareea – cauze si forme clinice

Diareea – cauze si forme clinice

     Diareea inseamna cresterea numarului de scaune si scaderea consistentei acestora, cu aparitia de alimente nedigerate in scaun.

Boala diareica acuta se defineste ca o malabsorbtie a apei, a electrolitilor si alimentelor, rapid constituita (24-48 h) si care are drept consecinte pierderea de apa, electroliti si scaderea ponderala.

Pentru definirea bolii ar fi necesare trei conditii: numarul de scaune la adult sa fie de peste 5, volumul scaunelor sa fie de peste 20g/ kg/ zi si prezenta sindromului diareic (inapetenta = lipsa poftei de mancare, varsaturi, diaree, meteorism = balonare).

Factorii determinanti ai bolii sunt greselile alimentare (atat calitativ, cat si cantitativ), infectiile (virale, microbiene, parazitare, parenterale), nutritia deficitara, absorbtia incorecta, alergia alimentara, antibioterapia prelungita.

Factorii favorizanti ai bolii se regasesc la prematur (nacut mai devreme decat normal), dismatur (intarziat in cresterea intrauterina, la nastere are sub 2500 g), sugar mic, dar si la o igiena necorespunzatoare, locuinta, anotimpuri.

Dupa forma de manifestare si forma clinica, boala diareica poate fi de mai multe feluri: diareea acuta nespecifica, diareea acuta enteral (din corp) – infectioasa, diareea parenterala (introdusa in organismului pe alta cale decat pe gura), diareea indusa de antibiotice, diareea din malnutritie (nutritia deficitara), diareea falsa sau pseudodiareea, diareea calatorului.

Diareea acuta nespecifica are un debut brutal, iar in unele cazuri poate fi precedat de schimbarea comportamentului (agitatie, somn superficial), stagnare ponderala, funduletul rosu, varsaturi. Scaunele diareice au un aspect muco-grunjos, neformate, cu grunji verzui, albiciosi sau maronii plutind intr-un lichid vascos. De asemeni pot aparea colici abdominale, meteorism, febra poate aparea la debut. Daca dupa deshidratare febra persista inseamna ca diareea este infectioasa.

Diareea acuta enteral – infectioasa este la randul ei de mai multe feluri: diareea acuta cu E. Coli, diareea epidemica a nou-nascutului, diareea acuta virala, diareea acuta parazitara, diareea acuta cu fungi, etc. Diareea acuta cu E. Coli este in numar mare la nou-nascut si copii sub varsta de 2 ani. La sugar debutul este insidios, cu febra mare sau varsaturi, cu scaune apoase, urat mirositoare, acide, verzi si explozive. La nou-nascut debutul este brutal, cu febra mare, varsaturi si deshidratare.

Diareea epidemica a nou-nascutului intr-o proportie mai mare este produsa de E. Coli si de alte enterobacteriacee sau stafilococ. Prematurii sunt mai expusi. Clinic, dupa o perioada de incubatie de zile sau saptamani, boala debuteaza cu scadere in greutate, oboseala, inapetenta, iar la prematuri varsaturi frecvente. La scurt timp apar si scaune apoase, acide, frecvente, urat mirositoare, semne toxice de deshidratare.

Diareea acuta virala reprezinta cea mai frecventa diaree infectioasa a sugarului si copilului mic, mai ales in anotimpul rece. Debutul este brusc cu febra, varsaturi frecvente, diaree apoasa, manifestari catarale (inflamatie a mucoasei unui organ insotita de secretie abundenta) ale cailor respiratorii.

Diareea acuta parazitara poate fi produsa de o serie de paraziti, cum ar fi Giardia. Se caracterizeaza printr-o peroada prelungita de diaree.

Diareea acuta cu fungi se caracterizeaza prin diaree apoasa greu influentabila sau chiar gravata de antibiotice.

Diareea indusa de antibiotice poate surveni la 4-21 zile de la inceputul tratamentului sau 5-28 zile de la terminarea lui. Aspectele clinice sunt variabile, in functie de teren, varsta, antibiotic.

Diareea falsa sau pseudodiareea apare in anumite circumstante: diareea de tranzitie a nou-nascutului din primele zile de viata, diareea de foame (la sugarii subalimentati), diareea osmotica (exces de zahar) si abuzul de lichide reci, mancaruri prea grase sau prea condimentate.

Tratamentul in cazul diareei acute cuprinde dieta, tratamentul medicamentos, adjuvant si simptomatic.

Dieta clasica a copiilor cu boala diareica acuta cuprinde trei etape: dieta hidrica, dieta de tranzitie si dieta de realimentare.