Guvernul Romaniei a discutat in prima lectura si a publicat spre dezbatere Planul National de Recuperare si Rezilienta (PNRR), care include investitii in valoare de 41,4 miliarde EUR, care urmeaza sa fie finantate in cadrul Facilitatii de Recuperare si Rezilienta a Uniunii Europene.
Fondurile reprezinta 141% din cei 30 miliarde EUR alocati Romaniei (imprumuturi si subventii) in cadrul facilitatii pentru a utiliza intregul buget dupa ce proiectele care nu se califica sunt eliminate in timpul procesului de negociere.
Programul a fost criticat pentru ceea ce nu include (mai multe detalii) si pentru a nu fugi de orientarile Uniunii Europene (bani insuficienti directionati catre proiecte ecologice si digitalizare).
Asociatia intreprinderilor mici si mijlocii (CNIPMMR) a observat, de asemenea, o scadere semnificativa a fondurilor dedicate IMM-urilor.
“Perceptia este ca Guvernul forteaza investitii in infrastructura rutiera, spitale si reabilitarea cladirilor, apa si irigatii, sub cele doua cuvinte cheie: verde si digitalizare”, noteaza zilnic Ziarul Financiar .
Ministrul investitiilor si proiectelor europene, Cristian Ghinea, a recunoscut anterior ca exista o discrepanta intre impulsul Uniunii Europene catre proiecte „verzi” si de digitalizare si nevoile Romaniei de infrastructura de baza, traditionala: autostrazi, cai ferate, spitale si scoli.
El a recomandat administratiilor locale sa vina cu proiecte care s-ar putea califica pentru cele doua idei („verde” si digitalizare), deoarece guvernul central va veni cu proiecte de infrastructura de transport.
In ceea ce priveste distributia banilor in cadrul PNRR, mai mult de o treime din bani sunt directionati catre pilonul „Tranzitia verde”: 15,3 miliarde EUR – care include 5 miliarde EUR pentru mobilitatea feroviara si urbana si 4 miliarde EUR pentru proiectele de apa si canalizare , ameliorarea terenurilor si combaterea poluarii aerului.
Alti 8,8 miliarde EUR sunt alocati pentru pilonul „Crestere inteligenta” – din care mai mult de jumatate (4,5 miliarde EUR, peste 10% din bugetul extins si 15% din bugetul real) ar trebui sa intre pe autostrazi.
Putin peste 4 miliarde EUR ar trebui sa mearga la „Transformare digitala”, din care 2,6 miliarde EUR pentru infrastructura digitala publica si subventii pentru proiecte IT mari si 780 milioane EUR pentru digitalizarea sectorului educational.
Aproape 5,2 miliarde de euro sunt alocati proiectelor sociale (pilonul de coeziune sociala si regionala) – dar din aceasta, 4 miliarde de euro ar trebui sa fie gestionate de administratiile locale, iar PNRR nu detaliaza proiectele.
Un alt pilon, dedicat masurilor sociale si de sanatate („Sanatatea si rezilienta economica, sociala si institutionala”), este alocat 6,5 miliarde EUR, din care 5 miliarde EUR pentru „cresterea accesului la serviciile de sanatate” (3 miliarde EUR) si „ imbunatatirea infrastructurii scolare “(2 miliarde EUR).
Un alt numar de 13,3 miliarde EUR este alocat tinerilor, inclusiv 370 EUR pentru crese si 636 milioane EUR pentru reducerea abandonului scolar.
