Franta si Germania raman in stare de criza, in ciuda faptului ca Spania si Italia depasesc asteptarile economice. Economia zonei euro a scazut in ultimele trei luni ale anului 2023, potrivit datelor publicate despre produsul intern brut (PIB). Aceasta cifra stagnanta este in crestere cu 0,1% fata de aceeasi perioada a anului trecut si reprezinta o scadere trimestriala de 0,1%.
Noile date privind PIB-ul analizeaza productia de bunuri si servicii in tarile care folosesc euro, ceea ce inseamna ca poate fi folosita pentru a masura sanatatea economica a blocului.
In general, imaginea nu este roz, desi depaseste usor previziunile de scadere de 0,1%, creionate de analisti pentru al patrulea trimestru.
In ciuda micilor victorii inregistrate in Spania si Italia, cele mai mari economii ale zonei euro, Germania si Franta, au retras pachetul.
Ratele ridicate ale dobanzilor, cererea externa scazuta si tensiunile geopolitice sunt cativa dintre factorii cheie care impiedica cresterea zonei euro, ceea ce va aduce Banca Centrala Europeana (BCE) sub o presiune mai mare pentru a reduce costurile indatorarii.
Germania, „omul bolnav”
Cea mai mare economie a Europei s-a contractat cu 0,3% in ultimul trimestru al anului 2023, dupa doua trimestre consecutive de crestere constanta, ducand cifra anuala de contractie la 0,3%.
Declinul este determinat de cererea externa slaba pentru bunuri germane, combinata cu cheltuielile scazute ale consumatorilor autohtoni.
„In 2023, Germania a fost „omul bolnav” in adevaratul sens al cuvantului – performanta sa economica a fost semnificativ mai afectata de valul de boli decat in alte tari”, au declarat economistii Claus Michelsen si Simon Junker intr-un raport publicat saptamana trecuta. .
„Ceea ce este inca adevarat este ca economia Germaniei se confrunta cu probleme structurale semnificative si se confrunta cu provocari majore in competitia internationala”, au adaugat ei.
Ca si in cazul altor tari din zona euro, costurile ridicate ale imprumuturilor comprima finantele germane, dar tara se lupta si cu un numar mare de absente de la munca din cauza sanatatii precare si cu o serie de greve feroviare.
Pe langa aceasta, Germania a fost, de asemenea, lovita in mod deosebit de puternic de cresterea pretului energiei cauzata de invazia Rusiei in Ucraina.
Acest lucru se datoreaza partial dependentei anterioare puternice a natiunii de puterea rusa, precum si dependentei economiei germane de industria grea.
Franta in stagnare
Asa cum a fost cazul din iulie pana in septembrie, PIB-ul Frantei a ramas neschimbat in ultimele trei luni ale anului 2023.
Cresterea pentru intregul an a fost de 0,9%, in scadere fata de cifra din 2021 de 6,4% si rata de 2,5% observata in 2022.
Presiunile inflationiste se fac simtite in mod clar, dar exista un motiv de sarbatoare linistita.
„Putem vedea paharul pe jumatate gol sau pe jumatate plin”, a declarat Jean-Luc Tavernier, directorul general al agentiei nationale de statistica a Frantei, INSEE.
Vorbind cu France Inter marti, el a comentat: „dupa o incetinire destul de semnificativa in 2023, trecem prin asta fara o recesiune”.
Consumul de bunuri al gospodariilor din Franta a scazut cu -0,1% in ultimul trimestru al anului, desi consumul de servicii al gospodariilor a crescut cu 0,3%.
Increderea consumatorilor da semne de imbunatatire, in ciuda situatiei sub media pe termen lung.
Castigari mici in anumite parti ale Europei
In cautarea unor sclipici de speranta printre datele slabe, analistii indica Italia si Spania.
PIB-ul din Italia a crescut cu 0,2% in trimestrul al patrulea, in ciuda cererii interne slabe, rezultat care a depasit asteptarile de 0%.
Aceasta cifra este in crestere cu 0,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, datorita unui impuls oferit de sectoarele industrial si de servicii.
Economia Spaniei a depasit, de asemenea, asteptarile de crestere trimestriala de 0,2%, PIB-ul crescand cu 0,6% in trimestrul al patrulea.
Acest lucru se datoreaza in principal cresterii consumului gospodariilor, desi economistii raman ingrijorati de o crestere surprinzatoare a inflatiei, care a crescut la 3,5% in ianuarie, comparativ cu anul precedent.