De azi, romanul Vinzoleli nocturne de Liviu Radu – lansat in varianta tiparita in urma cu un an si jumatate, la Bookfest 2012 – poate fi citit si in format electronic. Volumul poate fi descarcat de aici, in format .epub sau .mobi. Si inca o veste buna: celelalte lucrari ale autorului pot fi achizitionate – tot in format electronic – zilele acestea cu o reducere de 30%!
Povestitor prin excelenta, Liviu Radu revine cu o noua aparitie la Millennium, dupa culegerea retrospectiva Povestiri fantastice (2008), romanul modular Modificatorii (2010) si volumul de povestiri Singur pe Ormuza (2011). Vinzoleli nocturne este „un nou romant cu Waldemar”, probabil cel mai celebru dintre personajele autorului, care ne-a delectat cu aventurile acestuia in Waldemar (2007), Blocul cis (2008) si O dupa-amiaza cu bere si zine (2009), o trilogie urban fantasy ce se desfasoara (macar partial) intr-un Bucuresti contemporan invadat de iele, zine, capcauni si alte creaturi mitice ale folclorului autohton.
Iata ce scria in urma cu un an autorul despre geneza romanului:
Nu stiu cum e in alte parti ale tarii, dar in Bucuresti se asfalteaza fara incetare. Foarte frumos, iti zici, la urma urmei suntem intr-un anumit secol, ar trebui sa fim civilizati, sa avem drumuri frumoase, sa circulam ca lumea pe ele.
Insa, nu stiu cum se face, dar la cateva zile dupa ce s-a terminat asfaltarea, suprafata neteda din prima zi incepe sa arate ca si cum ar fi suferit de varsat de vant. Adica apar o multime de gropi, de diferite dimensiuni, pe care esti silit sa le ocolesti.
– De ce te vaiti, imi spunea un prieten, n-ai invatat la scoala de soferi sa faci slalom? De ce crezi ca s-a chinuit instructorul cu tine? Dintotdeauna au fost gropi si or sa fie intotdeauna.
Adica gropile din asfalt ar fi asa, un soi de fatalitate, care apar precum cosurile pe obrajii adolescentilor, indiferent ce-ai face, si care trec apoi de la sine, odata cu virsta…
– Aiurea, i-am spus eu intr-o zi Diei (care preluase cindva, de bunavoie, activitatea de sofer, iar eu am profitat de ocazie si nu am mai luat-o inapoi) in timp ce ocolea cu multa indignare niste sapaturi de ziceai ca a trecut cineva cu buldozerul pe acolo. Eu nu cred in fatalitate. Mai degraba imi pot imagina ca in fiecare noapte vin niste indivizi, cu niste roabe, si fura asfaltul poporului de pe carosabil. Si, ca sa nu se prinda nimeni, sapa niste gropi aiurea, care sa nu para facute de mina omului…
Am ris amandoi si ne-am vazut de drum. Insa ideea unor indivizi care fura noaptea asfaltul, facand in carosabil gropi de forme si adincimi variabile, care sa arate ca si cum ar fi fost provocate de elementele dezlantuite ale naturii, mi-a ramas in minte. Imaginea unor pitici care apareau in miez de noapte si sapau in strada ca intr-o mina din adincul muntilor mi-a ramas in minte si nu mai voia sa iasa de acolo.
Peste piticii astia s-a suprapus imaginea unui pisoias care avea sa ramina vesnic pisoi, fara sa se transforme niciodata intr-un cotosman, si titlul unei carti care imi placuse la nebunie: Kafka pe malul marii… Imaginile alea se amestecau haotic, se invalmaseau, se invirtejeau… si mi-am dat seama ca era momentul sa-mi fac un pic de ordine in minte. Adica sa scriu un nou romant cu Waldemar. Si asa a aparut cartea intitulata Vinzoleli nocturne.
Despre autor:
Liviu Radu
Liviu Radu s-a nascut in data de 20 noiembrie 1948, la Bucuresti. In 1971 a absolvit Facultatea de Automatica, sectia Calculatoare, din cadrul Institutului Politehnic din Bucuresti. A lucrat la Centrul de Calcul din Ministerul Agriculturii (1971-2004, conducindu-l in perioada 1995-2004), apoi la Agentia pentru Plati si Interventie in Agricultura. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.
Bibliografie: Trip-tic (roman, Dacia, 1999); Spre Ierusalim (volum de proza scurta, ALL, 2000); Constanta 1919 (volum de proza scurta, ProLogos, 2000); Optiunea (roman, Pygmalion, 2004); Spaime (roman, Pygmalion, 2004); BabL (volum de proza scurta, Diasfera, 2004); Manipularea maselor – cazuri celebre din ultimul mileniu (non-fictiune, Cartea de buzunar, 2005); Cifrele sint reci, numerele-s calde (volum de proza scurta, Diasfera, 2006); Waldemar (roman, Tritonic, 2007); Blocul cis (roman, Tritonic, 2008); Povestiri fantastice (volum de proza scurta, Millennium Press, 2008); Dupa-amiaza cu bere si zine (roman, Tritonic, 2009); Ghicit de seara (volum de proza scurta, Tritonic, 2010); Lumea lui Waldemar (volum omnibus, Tritonic, 2010); Modificatorii (volum de proza scurta, Millennium Books, 2010); Singur pe Ormuza (volum de proza scurta, Millennium Books, 2011); Chestionar pentru doamne care au fost secretarele unor barbati foarte cumsecade (roman, Eagle Publishing House, 2011); Armata moliilor (roman, Nemira, 2012); proza scurta in numeroase antologii si reviste, inclusiv in antologia Premiile Galileo 2012 (Millennium Books, 2012) si in revista Galileo Science Fiction & Fantasy nr. 1 (Millennium Press, 2010); numeroase traduceri din literatura universala; numeroase recenzii, articole, eseuri, in diferite reviste de specialitate.
Premii: Premiul Vladimir Colin 2000; Premiul Societatii Europene de Science-Fiction si Fantasy – Eurocon 2000 Encouragement Award; Premiul Ion Hobana 2011 pentru cel mai bun volum fantasy publicat in 2010; Premiul Seniorii Imaginatiei 2012; Premiul Galileo 2012 pentru intreaga cariera.
