Comploturi de asasinat, mandate de arestare pentru jurnalisti si aparatori ai drepturilor omului, atacuri impotriva adversarilor – de la tipul dispretuitor la cel judiciar – si alte actiuni guvernamentale asociate au marcat inceputul anului 2024 pentru presedintele venezuelean Nicolas Maduro si aliatii sai. Adauga condamnarea internationala si sanctiunile economice, iar realitatea unui an electoral prezidential in tara sud-americana devine clara.
Si, inca o data, intrebarea este: cat de democratice vor fi alegerile?
Venezuelenilor li s-a promis alegeri prezidentiale in a doua jumatate a anului 2024, dupa ce Maduro si fractiunea opozitiei sustinute de guvernul Statelor Unite au ajuns la un acord in octombrie. Partile opuse au convenit, de asemenea, sa recunoasca si sa respecte dreptul unui partid de a alege liber un candidat; sa ia masuri care ar inversa deciziile guvernamentale care blocheaza politicienii sa candideze la functii; si sa invite observatori electorali internationali.
In ultimele trei luni, guvernul a aratat ca este dispus sa testeze limitele acordului, discreditand primarul prezidential al opozitiei, arestand numerosi adversari perceputi sau reali si caracterizand in mod repetat membrii opozitiei drept infractori care spulbera ura.
Dar cel mai mare test a venit vineri, cand cea mai inalta instanta a Venezuelei – aliniata cu guvernul lui Maduro – a blocat candidatura la presedintie a Mariei Corina Machado, mentinand o decizie administrativa care ii interzice sa candideze pentru o functie timp de 15 ani.
„Nu cred ca avem nicio dovada ca Maduro intentioneaza sa permita alegeri competitive pana acum”, a declarat Geoff Ramsey, analist senior pentru Venezuela la think tank-ul Consiliului Atlantic. „Ceea ce vedem este ca guvernul explica clar ca nu intentioneaza sa mearga nicaieri in curand”.
Interdictia nu l-a lasat deoparte pe Machado pana acum. Fosta parlamentara le-a spus luni sustinatorilor si reporterilor ca Venezuela va avea alegeri prezidentiale in 2024, in care „il va invinge pe Nicolas Maduro”. Nu a fost stabilita o data pentru vot.
Dar Jorge Rodriguez, negociatorul sef al lui Maduro si liderul Adunarii Nationale a tarii, a respins rapid provocarea.
„Cum poate o fiinta umana care este una dintre cele 30 de milioane de venezueleni sa spuna… ca „Fara mine, nu vor fi alegeri””, a spus Rodriguez. „Acea problema a fost rezolvata.”
Tot asa a vazut guvernul dispute similare in perioada premergatoare ultimelor alegeri prezidentiale, care au dus la realegerea lui Maduro.
La acea vreme, Maduro si opozitia au convenit sa lucreze in conditiile electorale. Dar discutiile s-au incheiat in februarie 2018, dupa ce guvernul nu a fost dispus sa se angajeze in conditii libere si echitabile, iar oponentii sai au refuzat sa recunoasca un congres paralel conceput de partidul de guvernamant, dupa ce acesta a pierdut majoritatea din Adunarea Nationala in timpul alegerilor din 2015.
La scurt timp dupa, guvernul a programat alegerile pentru 20 mai, iar partidele majore au ales sa boicoteze concursul, deoarece liderii de seama au fost exclusi din functie sau fortati sa plece in exil dupa ce autoritatile au deschis proceduri judiciare impotriva lor in urma unei miscari de protest mortale care solicita inlaturarea presedintelui.
Aceste alegeri sunt considerate in general o falsa de catre comunitatea internationala. L-a instrainat si mai mult pe Maduro si a atras sanctiuni economice impotriva guvernului sau.
La mai putin de trei luni de la realege, Maduro i-a legat pe liderii opozitiei de ceea ce guvernul a descris drept o tentativa de asasinat impotriva presedintelui, in care drone inarmate cu explozibili au detonat atunci cand acesta tinea un discurs in fata sutelor de soldati transmis in direct la televizor.
Au trecut ani pana cand Maduro si fractiunea opozitiei sustinuta de SUA, cunoscuta sub numele de Platforma Unitara, au parut sa fi avut in sfarsit o descoperire, ajungand la un acord in octombrie pentru a lucra in vederea uniformizarii conditiilor de joc pentru alegerile din 2024. Asa a fost progresul, incat SUA i-au acordat lui Maduro o parte din mult cautatele sale scutiri de sanctiuni, iar blocul de negocieri al opozitiei a organizat alegerile primare zile mai tarziu.
Machado, liderul clar timp de luni de zile, a castigat, fara a fi surprinzator, concursul. Dar participarea a peste 2,4 milioane de alegatori i-a uimit pe adversarii si aliatii opozitiei, care se asteptau ca aproximativ un milion de oameni sa voteze din cauza provocarilor organizationale si a obstacolelor guvernamentale.
Victoria lui Machado, cu mai mult de 90% din voturi, a venit in ciuda faptului ca guvernul a anuntat o interdictie de 15 ani pentru candidatura ei pentru o functie in iunie. Ea a putut participa la primare deoarece efortul a fost organizat de o comisie independenta de organismul electoral al Venezuelei, Consiliul Electoral National.
In decembrie, Machado a depus o cerere la Tribunalul Suprem de Justitie al Venezuelei, argumentand ca interdictia este nula si a solicitat o interdictie pentru a-si proteja drepturile politice. Instanta a mentinut vineri interdictia, care invoca frauda si incalcari fiscale si o acuza ca a solicitat sanctiunile economice impuse de SUA Venezuelei deceniul trecut.
Ramsey a spus ca opozitia ar trebui sa vina cu alternative la Machado, deoarece chavismo – miscarea politica inceputa de mentorul si predecesorul lui Maduro, regretatul Hugo Chavez – nu ii va permite niciodata sa candideze.
„Daca chavismo si-ar imagina inamicul sau jurat, s-ar imagina chipul Mariei Corina”, a spus el. „Ea reprezinta tot ceea ce se opune Chavismului. Ea reprezinta elita politica si economica care a guvernat tara ani de zile inaintea lui Chavez.”
Ca si instanta, si Consiliul Electoral National este plin de chavisti. Seful consiliului electoral este acum Elvis Amoroso, care a semnat anul trecut interdictia administrativa a lui Machado, cand era controlorul tarii.
Printre loialistii partidului de guvernamant se numara si procurorul general Tarek William Saab, care dupa alegerile primare a deschis anchete penale impotriva unora dintre organizatorii sai si ulterior a emis mandate de arestare pentru trei dintre membrii angajatilor de campanie ai lui Machado. In plus, un colaborator de lunga durata al lui Machado, Roberto Abdul, cu care a co-fondat un grup pro-democratie in urma cu mai bine de doua decenii, a fost retinut dupa primare.
Un schimb de prizonieri de mare profil intre SUA si Venezuela a dus la eliberarea lui Abdul si a permis celor trei angajati sa paraseasca ambasada straina unde si-au cautat refugiu. Insa alti trei angajati au fost retinuti saptamana trecuta in legatura cu ceea ce Saab, Maduro si Rodriguez au descris ca fiind tentative de asasinat esuate impotriva presedintelui.
SUA au raspuns la hotararea judecatoreasca de vineri revocand scutirea acordata in octombrie companiei miniere de stat din Venezuela, Compania General de Mineria de Venezuela, CA, cunoscuta sub numele de Minerven. De asemenea, i-a dat lui Maduro pana in aprilie pentru a indeplini conditiile acordului electoral pentru a evita pierderea ajutorului suplimentar.
Miscarile administratiei Biden au atras furia lui Rodriguez si au determinat guvernul sa avertizeze administratia Biden ca va inceta sa accepte zboruri de deportare pe 13 februarie, termenul limita pentru care companiile miniere din SUA isi vor inceta operatiunile legate de Minerven.
„’Ai timp pana in aprilie’, spun ei. Salvati-va ratacirea, rahati de yankei!” Rodriguez a spus in timpul unui discurs in fata Adunarii Nationale. Conform acordului cu opozitia, a adaugat el, decizia Tribunalului Suprem de Justitie „trebuie respectata”.
