Romanii achita in fiecare luna rate de peste 330 milioane de euro in contul creditelor de consum si ipotecare contractate de la banci, adica 23% din totalul veniturilor obtinute din salarii. In zece judete ratele la banca depasesc un sfert din venituri, scrie Ziarul Financiar.
Cumulat, ratele achitate pe parcursul unui an insumeaza 4 miliarde de euro. Aproape 60% din ratele de peste 4 miliarde de euro platite anual de romani in contul creditelor de consum si ipotecare contractate de la banci revin clientilor din 14 judete si din Capitala, acestia cheltuind circa un sfert din veniturile salariale pentru a-si onora obligatiile catre institutiile de credit.
Cei mai indatorati sunt clientii din Botosani, 29% din veniturile incasate de cei 48.000 de angajati din judet ajungand la banci. Cei din Iasi si Vaslui platesc la randul lor rate de 28% respectiv 27% din veniturile totale.
Un grad ridicat de indatorare, respectiv 26%, se inregistreaza si in Bucuresti. Clientii din Capitala ai bancilor platesc in fiecare luna rate de 477 milioane de lei (107 milioane de euro) la venituri totale de peste 1,8 miliarde de lei, din care un sfert sunt rate la creditele imobiliare.
Cat ati pierdut economisind in lei in 2012
Desi pierd net competitia cu depozitele in valuta, economiile in lei sunt inca in castig raportat la inflatie. Comparand randamentul economiilor in lei si cel al depozitelor in valuta, vestile sunt proaste. Ati pierdut in primele opt luni ale anului intre 1,4% si 3,5% in principal economisind in lei fata de deponentii in valuta, titreaza Romania Libera.
La inceputul anului, potrivit statisticilor BNR, un depozit nou constituit in lei aducea un randament mediu de 6,67%. Pe scadente, lucrurile sunt diferite, cel mai bine erau remunerate in ianuarie depozitele la 3-6 luni (media pe sistemul bancar era de 7,13%), cele mai mici randamente le gaseam, firesc, la scadentele scurte (6,63% la 1-3 luni), iar la 6-12 luni dobanzile erau de 6,87%.
Avand in vedere cresterea preturilor de 3% daca o raportam la iulie 2011 si 2,25% in intervalul decembrie 2011-iulie 2012, rezulta ca cei care au economisit in lei au obtinut un castig in termeni reali (raportat la inflatie).
Spre exemplu, pentru un depozit pe 12 luni deschis la inceputul lunii ianuarie, in 8 luni (ianuarie-august) din dobanda medie de 6,87% pe an s-au acumulat deja 4,58%. Un castig aproape dublu daca ne raportam la inflatia primelor 7 luni ale anului si cu mai bine de 1,5% peste cea inregistrata in ultimele 12 luni.
Un castig asemanator (diferenta este de sub 0,2%) obtinem daca ne raportam si la depozitele cu scadenta scurta, de 1-3 luni. Ce se intampla insa daca facem calculele pentru economiile in euro?
Sa presupunem acelasi depozit, cu o suma echivalenta in euro si scadenta la 12 luni. Dobanzile depozitelor noi in euro pentru scadenta la 12 luni erau in medie de 3,78% pe an. In 8 luni, castigul deponentului este dat de dobanda acumulata plus aprecierea euro in fata leului.
La cursul de azi, euro contabilizeaza un castig de 3,4%. Adaugam la asta contributia dobanzii la termen aferenta primelor 8 luni (2,58%) si ajungem la un castig total de 5,98%. Cum depozitul in lei aduce in 8 luni un castig din dobanda de numai 4,58, rezulta ca cei care ar fi mers pe mana euro deschizand depozite la termen sunt in castig cu 1,4% (5,98%-4,58%).
Contribuabilii putini sustin tot mai greu salariile bugetarilor
Statul a ramas cu 1,19 milioane de angajati, dar numarul scazut de contribuabili nu le poate sustine salariile, scrie Ziarul Financiar.
Numarul de bugetari a ajuns la 1,19 milioane la finele lunii iunie, fiind cu aproape 5.200 mai mic fata de inceputul anului si cu 205.000 mai putin fata de aprilie 2009, momentul incheierii primului acord cu FMI, potrivit datelor de la Ministerul de Finante.
Cea mai recenta rectificare bugetara aprobata de Guvern prevede 6,7% din PIB pentru cheltuielile cu salariile bugetarilor, semnificativ mai putin decat inainte de criza, cand se apropia de 10%.
Pe de alta parte, in continuare unu din patru angajati romani lucreaza la stat, avand in vedere ca numarul de salariati din economie este de doar 4,3 milioane de persoane, raportat la o populatie ocupata de peste 9 milioane de persoane.
“Numarul de bugetari din administratia publica este mai redus fata de cel din alte state daca ne raportam la numarul de locuitori sau la cat consuma din PIB fondul de salarii, insa este mult prea mare prin comparatie cu persoanele care lucreaza in mediul privat, adica fata de platitorii de taxe si impozite. Placinta bugetara este prea mica pentru a sustine numarul de bugetari, pentru ca sunt prea putini contribuabili“, a spus Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.
In Polonia, spre exemplu, unu din cinci angajati lucreaza in sectorul public, adica 3,5 milioane de persoane la un efectiv de 16 milioane de salariati.
Speculatii pe Oltchim
Investitorii gasesc in epopeea privatizarii Oltchim un teren propice pentru speculatii, sustin brokeri citati de Wall-Street.
Bursa de la Bucuresti a scazut cu 0,48%, intr-o piata in care actiunile Oltchim au incheiat in coborare cu 2,7%, iar tranzactiile cu actiunile OMV Petrom (SNP) si Fondul Proprietatea (FP) au asigurat peste doua treimi din rulajul de doar 7,8 milioane lei.
Guvernul a decis, joi, schimbarea strategiei de privatizare a Oltchim, prin vanzarea in procedura colectiva a pachetului de actiuni detinut de stat, respectiv 54,6% din capitalul social, si a creantelor AVAS si Electrica SA, reprezentand 1,8 miliarde lei sau 56% din datoriile companiei.
“Cand vine vorba despre Oltchim si strategia de vanzare indelung gandita constati ca singurul aspect care are continuitate este, paradoxal, inconsecventa oricarei strategii. Investitorii pe termen scurt gasesc in acesta epopee a privatizarii un teren propice pentru speculatii, in timp ce investitorii de portofoliu o evita pe cat posibil sau sunt ingrijorati de desele schimbari de optica survenite in procesul de privatizare. Eu nu cred ca aceasta privatizare se va incheia curand si ma astept la volatilitate in continuare”, a declarat Mihai Chisu, broker la IFB Finwest.
Spre deosebire de actiunile Oltchim, celelalte titluri de la BVB au inregistrat variatii reduse, in cadrul unor transferuri cu volume mici.
