Este normal sa uitam unele lucruri pentru ca altfel creierul nostru s-ar incarca cu prea multe informatii inutile. Toate micile amnezii cu care ne confruntam zilnic (uiti unde ti-ai pus cheile, nu-ti amintesti un nume sau o data…) apar nu pentru ca ai avea probleme de memorie, ci pentru ca in momentul in care ai primit informatia respectiva nu ai fost suficient de concentrat si de atent. Totusi, pe masura ce inaintam in vrsta, si memoria, ca oricare alta functie a organismului nostru, poate incepe sa dea rateuri.
De ce incepem sa uitam? Din cauza oboselii, a neatentiei, a lipsei de somn, a unor suferinte fizice. Sunt insa si alti factori ca stresul, unele medicamente (anumite somnifere, tranchilizante, antidepresive), lipsa vitaminei B, tulburarile hormonale, alimentatia proasta, consumul de alcool, vrsta. Putem preveni uzarea prematura a memoriei? Cu siguranta ca da. Si, mai mult dect att, o putem imbunatati.
Ce este memoria?
Un proces datorita caruia ceea ce vedem, auzim, simtim si invatam ramne intiparit in creierul nostru. Memoria noastra este de mai multe tipuri: * Memoria de scurta durata: raspunde de informatiile care ne sunt necesare doar intr-o anumita zi (programul intlnirilor, lista de cumparaturi etc.) * Memoria de lunga durata: datorita ei ne amintim intmplarile din viata, datele istorice, unele poezii. In functie de tipul impulsurilor, memoria poate fi auditiva, vizuala si de miscare. In functie de modul de a ne aminti, memoria poate fi: * Mecanica: o folosim cnd invatam pe de rost cuvinte sau date, fara sa incercam sa intelegm ceea ce invatam. Apelam la ea doar atunci cnd vrem sa retinem forma in care a fost scrisa informatia. * Memorie logica: ne ajuta sa facem legaturi intre lucrurile pe care le stiam deja si cele pe care abia le-am aflat. Asa ne amintim ideile principale din cunostintele acumulate, fara a da atentie formei.
Gimnastica pentru creier
Creierul nu se uzeaza dect daca ii permitem. Si atunci apar tulburarile de memorie, scaderea capacitatilor intelectuale, lapsusuri frecvente… Stiai ca inca de la nastere incepem sa pierdem neuroni? Aceste celule nervoase dispar fara a fi inlocuite, cum se intmpla in cazul altor celule. Nu avem insa motive sa ne ingrijoram: creierul are zeci de miliarde de neuroni. Asa inct, chiar daca am pierde in fiecare zi cte o suta de mii de celule nervoase, tot ne-ar ramne suficiente ca sa traim, in deplinatatea facultatilor mintale, 120 de ani. Un lucru este insa sigur: cu ct ne vom folosi mai mult memoria, cu att aceasta va deveni mai buna. Un neuron lasat sa leneveasca se distruge mult mai usor dect unul muncit. Asadar, atunci cnd constatam ca memoria ne joaca feste, inseamna ca e momentul sa incepem sa ne antrenam serios creierul.
Cum? E simplu, ca un joc.
Exercitiile pe care le propunem sunt amuzante si la indemna, iar rezultatele, nu se vor lasa mult timp asteptate. Secretul este sa le aplici in fiecare zi, daca nu chiar de doua-trei ori pe zi. * Unul dintre cele mai eficiente si la indemna exercitii este memorarea numerelor de telefon.
Fa-ti o lista cu cateva numere de telefon utile si incearca sa le retii. Aplica orice tehnica ti se pare mai facila: grupeaza cifrele 2 cte 2 sau 3 cte 3, in functie de muzicalitatea lor. De exemplu, in loc sa retii insiruirea de cifre 3235892, memoreaza-le ca 323.58.92, prin repetitie.
Alege la intmplare, dintr-o carte, 10 cuvinte. Scrie-le pe o hrtie. Citeste-le o data, intoarce foaia si incearca sa ti le amintesti. Daca ti-ai adus aminte de cel putin 5, inseamna ca nu stai foarte prost cu memoria, dar ca ar mai fi nevoie de o imbunatatire. Repeta exercitiul in fiecare zi si vei observa progresul in scurt timp.
La serviciu, priveste-o atent timp de cteva secunde pe colega de lnga tine. Apoi inchide ochii (nu trisa!) si incearca sa-ti amintesti toate detaliile: culoarea rochiei, a pantofilor, a rujului, ce fel de accesorii poarta (cercei, inel, agrafe etc.). Deschide apoi ochii si verifica daca ti-ai amintit corect. Poti incerca acelasi lucru reconstituind mental tot ce se afla pe biroul tau in acel moment, dupa ce l-ai privit atent timp de 3-4 minute.
Scrie pe o foaie de hrtie 10 cuvinte care incep cu acelasi grup de litere. Alege, de exemplu, grupul dez: dezbracat, dezafectat, dezintegrat, dezumflat etc. Citeste-le o data cu voce tare, intoarce apoi foaia si incearca sa le repeti. Daca ai reusit, fa acelasi lucru, dar incercand sa pastrezi si ordinea exacta a cuvintelor.
Scrie un cuvnt format din cel putin 6 litere, apoi incearca sa compui cu literele respective ct mai multe cuvinte noi. De exemplu: emigrare (e, m, i, g, r, a, r, e) grame, mirare, emir, rare.
Scrie pe o coloana cteva zeci de cuvinte. Alaturi, scrie primele doua-trei litere ale cuvantului respectiv.
De exemplu: computer – com, televizor – tel, gradinita – gra, boboc – bo. Acopera coloana cu cuvintele scrise in intregime si incearca sa ti le amintesti privind doar prescurtarile lor.
Invata in fiecare zi cte un cuvnt nou din dictionar. Citeste cu atentie explicatia cuvntului si fa cteva propozitii cu acel cuvnt, ca sa ti se intipareasca mai bine in minte semnificatia. Acest exercitiu nu doar iti imbogateste vocabularul, dar este util si pentru stimularea memoriei de lunga durata.
Ceaiul verde imbunatateste memoria
Daca sunt consumate regulat, ceaiul negru si cel verde au capacitatea de a imbunatati memoria. Explicatia consta in faptul ca substantele continute de aceste ceaiuri iniba activitatea anumitor enzime din creier implicate in procesul memoriei. Bazndu-se pe aceste cercetari, oamenii de stiinta se straduiesc sa dezvolte un nou tratament pentru maladia Alzheimer (cea mai frecventa cauza a dementei), care afecteaza aproximativ 10 milioane de oameni din intreaga lume.
Alimente pentru o memorie mai buna
Creierul nu poate functiona bine daca nu ii furnizezi elementele de care are nevoie. Alimentatia ideala pentru creier este cea saraca in grasimi saturate si carne rosie, dar bogata in fructe, legume si peste. Zaharurile lente (linte, mazare, fasole uscata, pine) asigura aportul de energie, dar si de vitamina B1, cea care metabolizeaza glucoza. Vitaminele din grupa B-urilor sunt indispensabile bunei functionari a sistemului nervos si a creierului. Acestea le gasim in special in alune, ciuperci, drojdie de bere, cereale, ficat, varza, peste, banane, uleiuri vegetale.
Vitamina C are si ea un rol foarte important in procesele cognitive. Ne este furnizata de majoritatea fructelor si legumelor proaspete: ardei verde, loboda, urzici, patrunjel, varza, conopida, coacaze, portocale, lami, kiwi etc. De asemenea, de mare ajutor ne este lecitina, pe care o putem lua din alimente precum: soia, drojdie de bere, gru, ficat, porumb, peste marin, mere, untura de peste. Ne pot fi de ajutor si preparatele pe baza de miere si lecitina, pe care le putem procura din farmacii sau magazinele cu produse naturiste. Pentru a lucra eficient, creierul are nevoie sa fie hranit regulat. Daca sarim peste micul dejun si poate chiar peste masa de prnz, gndind ca vom recupera la cina, procedam total gresit. Cel mai bine este sa mncam de 4 ori pe zi. Si, desigur, nu trebuie sa uitam ca alcoolul si tutunul afecteaza serios capacitatea de memorare.
Ajutoare de zi cu zi
* Invatarea. Pentru a-ti intretine memoria trebuie s-o pui la treaba, dar este inutil sa inveti lucruri care nu-ti servesc la nimic. Foloseste-te de evenimentele din viata de zi cu zi (incearca sa retii numerele de telefon sau adresele pe care le utilizezi frecvent)
* Somnul odihnitor este indispensabil pentru memorie. Creierul profita in timpul noptii pentru a tria si organiza informatiile de peste zi. Daca vei pierde in fiecare noapte cteva ore de somn, procesul de stocare si consolidare a informatiilor va avea de suferit.
* Jocurile de scrabble, de carti (dame, bridge), sahul, jocurile logice sau strategice iti stimuleaza atentia si concentrarea. Rezolva rebusuri, integrame si, mai nou aparut, jocul cu cifre Sudoku.
* Sa tii un jurnal intim va face ca imaginile, gesturile, evenimentele si senzatiile sa defileze prin mintea si sufletul tau. O data pe saptamna citeste ce-ai scris, pentru a memora ce este mai important.
Lapsusul
Nimic nu e mai agasant dect sa ai un cuvnt intepenit pe vrful limbii. Ii stii semnificatia, stii cu ce litera incepe, aproape ca il vezi in fata ochilor, dar… nu-l poti pronunta. Ai lapsus! Un fenomen curios, pe care doi psihologi americani s-au incapatnat sa-l explice. Si iata la ce concluzie au ajuns: lapsusul, acest blocaj de moment, apare din cauza unei intreruperi a transmisiunii intre zona din creier care evoca ideea cuvntului si cea care raspunde de gasirea formei acelui cuvnt.
E nevoie de tratament?
Daca tulburarile de memorie devin suparatoare, este mai bine sa te adresezi unui medic si sa nu astepti spernd ca vor disparea de la sine. Poate fi vorba de existenta unor boli care se manifesta, printre altele, si cu probleme de memorie sau atentie. Pentru a le exclude sau confirma prezenta, medicul va recomanda efectuarea unor analize de snge, iar daca este cazul te va indruma catre un neurolog sau psihiatru, pentru investigatii de specialitate.
Tuturor ni se intmpla sa uitam. Este firesc, ba chiar indispensabil. Totusi, unora li se intmpla acest lucru prea des, semn ca incep sa aiba probleme cu memoria. Exista insa solutii: exercitii pentru memorie si o alimentatie corecta.
