Decizia luata de BEC va putea fi contestata de Diaconu la Tribunalul Bucuresti. Acesta nu va da insa o sentinta definitiva, hotararea putand fi atacata la Curtea de Apel Bucuresti.
Jocul ramane inca deschis, pentru ca daca Diaconu isi va castiga in instanta dreptul de a candida la europarlamentare, el va aparea publicului ca o victima si va avea mari sanse sa obtina mandatul de eurodeputat.
Biroul Electoral Central a dat primele semne ca nu va accepta candidatura lui Diaconu joia trecuta, cand admis semnele electorale pentru 20 de competitori electorali, intre care 15 partide și alianțe și cinci candidați independenți, dar nu si pentru Mircea Diaconu.
Acesta a depus in urma cu o saptamana la BEC un numar de 125.000 de semnaturi de sustinere pentru candidatura sa independenta, declarand totodata ca a mai strans 50-60.000 de semnaturi care erau neconforme și pe care le va pastra acasa.
„Sunt impresionat de lucrul asta. Mai departe, sunt proceduri legale. BEC va da un verdict, daca admite sau nu. Iar apoi, vom urma contestații sau nu”, declara atunci Mircea Diaconu, a carui intrare in competitia pentru Parlamentul European a fost puternic sustinuta de trustul Intact.
De ce e contestata candidatura
Candidatura lui Mircea Diaconu la europarlamentare a fost insa pusa sub semnul intrebarii inca de la inceput. Aflat initial pe lista de candidati a PNL, Diaconu a fost eliminat de liberali dupa ce ANI a atras atentia ca fostul ministru al Culturii se afla sub interdictia de a ocupa o functie publica pana in iunie 2015, dupa ce o sentinta definitiva a ICCJ l-a declarat incompatibil (pentru ocuparea simultana a functiilor de senator si director de teatru).
Toata discuția se invarte de fapt in jurul articolului 25 alineatul 2 din legea 176/2010 care spune ca:
„Persoana eliberata sau destituita din functie potrivit prevederilor alin. (1) sau fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului. Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului. In cazul in care persoana nu mai ocupa o functie sau o demnitate publica la data constatarii starii de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdictia de 3 ani opereaza potrivit legii, de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stari de incompatibilitate”.
Citite cu atenție, prevederile par a-i da dreptate lui Mircea Diaconu, care susține ca atata vreme cat el a ocupat funcția de senator iar legea ii interzice sa ocupe „aceeași funcție”, ar avea dreptul sa participe la competiția pentru Parlamentul European.
Pe de alta parte, argumentația ANI este una interesanta și ar putea avea șanse in fața Justiției(de remarcat ca de aceasta data Agenția nu mai amenința cu plangeri penale la adresa membrilor BEC, ci se rezuma la argumente juridice).
In adresa trimisa la BEC, se arata ca in speța trebuie aplicat principiul de drept potrivit caruia ,,Legea trebuie interpretata in sensul producerii efectelor ei și nu in sensul neaplicarii ei”. „A admite o interpretare contrara, in sensul ca textul de lege se refera la posibilitatea subiectului aflat in stare de incompatibilitate de a ocupa o funcție electorala, (funcție nedefinita in niciun act normativ in vigoare, referirile din Constituție și alte legi fiind la drepturi electorale), ar conduce la lipsirea de efecte a normei juridice și la eludarea celei de a doua teze a alin. (2) a art. 25 din actul normativ anterior menționat”, susține ANI.
Agenția precizeaza ca deși in prima teza a alineatului se spune ca incompatibilii sunt decazuți din dreptul de a ocupa o funcție timp de trei ani, „cu excepția celor electorale”, in a doua teza, e menționat faptul cadaca funcția ocupata a fost una eligibila, atunci nu mai poate fi ocupata o funcție eligibila.
Cine are interes ca Mircea Diaconu sa candideze
Se pune insa intrebarea pe cine ajuta o candidatura independenta a lui Mircea Diaconu? Va rupe el din voturile PNL? Posibil. La fel de posibil insa – și poate chiar mai posibil! – e ca daca va candida și va continua sa fie sprijinit in campanie de trustul Intact, Diaconu va rupe mai mult de la PSD (al carui electorat se confunda cu publicul Antenelor).
Iși permit social-democrații sa piarda electorat de dragul lui Mircea Diaconu și pe mana lui Dan Voiculescu, cel care a sustinut puternic strangerea de semnaturi pentru Mircea Diaconu? Posibil și asta. PSD ar putea judeca pe sistemul „pierdem noi voturi, dar sa piarda și PNL, ca sa coboare sub 20 la suta și sa scapam de Crin”.
