Executivul UE il ajuta pe presedintele francez Emmanuel Macron propunand o derogare partiala de la arhitectura ecologica pentru subventiile agricole – o cerere cheie a fermierilor care provoaca tulburari in Franta. Comisia Europeana a propus slabirea cerintelor privind agricultura ecologica in cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), mentinand in acelasi timp nivelul complet al platilor pentru fermieri, raspunzand preocuparilor fermierilor francezi ca regulile conduc la pierderi de venit.
„Prin aceasta actiune de stabilizare, putem contribui la atenuarea presiunii pe care stim ca o simt fermierii nostri pentru a ne asigura ca pot ramane viabile din punct de vedere economic in aceste vremuri de mare incertitudine”, a declarat vicepresedintele executiv al Comisiei, Maros Sefcovic, prezentand initiativa.
Incepand cu 2023, fermierilor din UE li se cere sa dedice 4% din terenurile lor pentru protectia biodiversitatii si a peisajului, cum ar fi gardurile vii si pajistile de panza, daca doresc sa acceseze subventiile UE pentru agricultura.
Comisia a suspendat deja pe deplin punerea in aplicare a cerintei privind terenurile nedorite in 2023, ca urmare a perturbarilor pietei cauzate de invazia Ucrainei de catre Rusia.
Aceasta noua scutire va fi limitata la acest an si partiala, deoarece le-ar permite fermierilor sa cultive culturi care fixeaza azot, cum ar fi lintea si mazarea, in zone care ar trebui sa ramana nepoluate, ramanand eligibile pentru plati directe.
Fermierii ar putea decide, de asemenea, sa planteze alte culturi cu crestere rapida intre plantari succesive – care sunt cunoscute sub denumirea de culturi interzise – atata timp cat acestea sunt cultivate fara utilizarea pesticidelor in incercarea de a mentine ambitia de mediu a PAC.
„Ramanem angajati sa imbunatatim biodiversitatea si sa investim in sanatatea solului, deoarece natura este un tampon impotriva dezastrelor naturale si pentru ca natura conteaza pentru sanatate, locuri de munca si intreaga economie”, a spus Sefcovic.
Derogarea propusa trebuie sa fie discutata acum de statele membre si, odata aprobata, ar putea fi aplicata retroactiv incepand cu ianuarie 2024.
De ce acum?
Din august, ministrii agriculturii din blocul european au discutat despre posibilitatea extinderii scutirii de anul trecut pana in 2024, dar executivul UE a rezistat acestor eforturi, sustinand ca derogarea ulterioara ar fi imposibila din punct de vedere legal.
Schimbarea brusca de parere a comisiei a urmat protestele fermierilor din intreaga Europa. „Noi, in aceasta cladire, avem cel mai mare respect pentru toti cei care prezinta un argument in materie de politica”, a declarat vicepresedintele Comisiei, Margaritis Schinas, mentionand ca partea leului din bugetul UE este destinata agriculturii.
„Fermierii nu au un aliat mai bun in a-si proteja veniturile decat Comisia Europeana”, a adaugat el.
Un declansator cheie al dezvoltarii au fost datele recente care arata valorile medii pentru productia de cereale si veniturile fermierilor in scadere in 2023 fata de 2022, potrivit unui oficial UE.
Nicio parte interesata nu a fost consultata inainte ca comisia sa prezinte propunerea, a spus oficialul, adaugand ca „acesta este un lucru care a fost puternic sustinut”.
Comisia se astepta ca scutirea sa scada presiunea asupra veniturilor fermierilor, mai degraba decat sa creasca productia agricola, a continuat oficialul UE.
Scutirea propusa a strans rapid feedback pozitiv, inclusiv din partea prim-ministrului Belgiei, Alexander De Croo, care a numit amanarea cerintei de teren nedorit „un prim pas important pentru fermierii nostri”, solicitand mai putine sarcini administrative impuse de Europa.
Pentru lobby-ul fermierilor din UE Copa-Cogeca, decizia a venit tarziu in calendarul agricol si ramane limitata. „Speram ca statele membre vor consolida in continuare aceasta propunere pentru a avea o abordare mai globala, in special in tarile care au fost afectate in mod deosebit de evenimente climatice extreme, in timpul reuniunii Consiliului European de maine (1 februarie)”, a declarat un purtator de cuvant al Copa-Cogeca in o declaratie.
Ariel Brunner de la ONG Birdlife Europe a etichetat decizia drept „rusinoasa” si a spus ca serveste intereselor industriei chimice si ideologiei anti-mediu.
„A permite distrugerii ecologice sa incerce sa stoarce un pic de productie suplimentara de pe pamantul pe moarte este iresponsabil din punct de vedere ecologic”, a spus el pentru Euronews.
Potrivit lui Brunner, masura de anul trecut nu a reusit sa aiba niciun impact pozitiv, deoarece productia fermierilor este puternic afectata de perturbarile climatice, iar terenurile dedicate biodiversitatii raman marginale.
