Cu totii am auzit de „boti”. Mai ales pentru prezenta sa revolutionara in retelele de socializare. Cu toate acestea, aceste software-uri nu sunt limitate aici. Functiile lor sunt nesfarsite si exista mii de tipuri. De fapt, in prezent exista boti care sunt chiar capabili sa creeze continut automat. Vorbim despre articole de calitate medie pe care majoritatea utilizatorilor nu le-ar distinge de un text scris de un jurnalist. In acest articol explicam ce sunt botii de scriere de continut si cum functioneaza acestia.

Ce sunt botii de scriere de continut?

O mare parte din continutul consumat pe Internet, si in crestere, a fost generat automat si artificial. Botii de scriere a continutului sunt adevarate masini automate de creare. Ele genereaza stiri folosind date structurate.

Sunt capabili sa imite scrisul uman, sa creeze povesti si chiar sa raspunda in mod constant in ceea ce priveste serviciul pentru clienti.

Acest lucru a insemnat ca tot mai multe companii dezvolta acest tip de produs tehnologic. Destinat in principal sa scrie rapoarte din date statistice pentru a genera rapoarte financiare. Dar ele nu sunt folosite doar pentru intocmirea de rapoarte sau crearea de articole, ele pot si programa, de exemplu, prognozele meteo.

Botii de scriere de continut devin un instrument valoros care ii sprijina pe jurnalisti in modelarea informatiilor. Mai ales cel care ajunge dezordonat si din abundenta, deoarece masina este insarcinata cu selectarea si aruncarea a ceea ce nu este util.

Utilizarea robotilor in jurnalism a inceput in 2014, cand existenta sa a inceput sa se raspandeasca. Doi ani mai tarziu, Facebook a anuntat in cadrul unei conferinte lansarea de boti pentru aceasta retea de socializare. In acest proiect, a avut deja parteneri precum CNN pentru implementarea acestuia. Acest lucru a permis jurnalismului sa foloseasca noi forme de comunicare cu publicul sau. De exemplu, posibilitatea de a va conecta prin mesagerie instantanee prin mobil.

Cum functioneaza robotii de scriere de continut?

Desi exista tot felul, robotii de scriere de continut au, in general, cateva principii de baza comune.

Prima ta sarcina este semantica. Botul alege un camp semantic precum „haine”. Campul semantic al „hainei” contine, la randul sau, subcampuri. Acestea ar putea fi „tricou”, „pantaloni”, „tricou”, „fusta”, etc. Toate, la randul lor si in ciuda faptului ca fac parte din campul semantic al „hainei”, au si propriile subcampuri semantice.

Odata ce campul semantic a fost ales, al doilea pas este furnizarea unei baze de date astfel incat sa o poata procesa. Aceste baze de date sunt pe Internet. Acestea sunt menite sa furnizeze datele de baza pentru fiecare subdomeniu al campului. Acestea vor fi incluse in continutul pe care botul il va crea.

Al treilea pas si dupa ce a colectat informatiile campului si subcampurilor, botul va folosi sabloane de fraze prefabricate pentru a completa cu informatiile obtinute. In plus, este capabil sa creeze categorii si sa adauge link-uri catre articole conexe.

Punctul slab al botilor generatori de continut este traducerile. Daca acestea apar in procesul de construire a articolului, ele vor fi cu siguranta traduse literal, ceea ce poate denatura sensul textului.

Avantajele si pericolele utilizarii botilor

Utilizarea robotilor de scriere de continut in mass-media genereaza o dezbatere constanta datorita diverselor sale pericole si avantaje.

Acesti roboti nu numai ca folosesc limbajul, ci sunt si capabili sa adauge emoji-uri sau continut multimedia textului. In plus, geolocalizarea faciliteaza difuzarea imediata a informatiilor.

Dar implementarea robotilor in domeniul jurnalistic a generat multe comentarii negative. De fapt, s-a sugerat chiar ca introducerea automatizarii in generarea de articole ar putea insemna sfarsitul jurnalismului.

Utilizarea gresita a robotilor este principalul vinovat pentru neincrederea utilizatorilor. Cele mai cunoscute functii ale sale sunt cele care sunt efectuate cu un scop fraudulos. De exemplu, generarea de profiluri false, difuzarea de stiri false sau chiar producerea de interactiuni false pentru a atrage mai multi utilizatori catre un anumit site sau profil.

Este important de mentionat ca utilizarea sa in jurnalism merge mult mai departe. Ele pot fi folosite intr-un mod pozitiv ca complemente in dezvoltarea muncii informative. De exemplu, ca sprijin pentru jurnalistul care desfasoara actiuni plictisitoare, ajutand la o mai buna intelegere a consumatorului pentru a oferi continut personalizat, urmarirea si detectarea stirilor false sau stoparea raspandirii acestora, detectarea de noi tendinte sau modificari ale modelelor de comportament etc.