Vespa velutina este inclusa in Catalogul spaniol al speciilor exotice invazive, iar consecintele infiintarii sale in Spania sunt ecologice, economice si asupra sanatatii umane. Cu toate acestea, este necesar sa subliniem ca viespea asiatica nu este mai periculoasa decat omologii sai europeni: majoritatea oamenilor care, din pacate, au murit din cauza uneia dintre intepaturile sale au fost alergici si, dupa cum explica Joan Pino, expert in invazii biologice si cercetator la Centrul de Cercetare Ecologica si Aplicatii Forestiere (CREAF, Barcelona): „pentru ca sunt putin mai mari, incarcatura lor de otrava este, de asemenea, putin mai mare, dar sunt la fel de agresive ca restul viespilor.
Exista si vor continua sa existe morti din cauza intepaturilor de viespi asiatice, la fel cum sunt mai multe morti in fiecare an din cauza atacurilor altor viespi.”
In ceea ce priveste impacturile economice, principala problema este ca in timpul sezonului estival, cand trebuie sa hraneasca puii, vetulina devine un pradator specializat al albinelor. Cu toate acestea, este foarte dificil, in acest moment, sa cuantificam sfera acestor impacturi asupra sectorului apicol. „Este inca dificil sa gasesti date fiabile despre acest subiect ”, explica Pino. „Lumea apiculturii este supusa unor fluctuatii economice puternice din cauza diversilor factori, unii globali, cum ar fi importul de miere de calitate scazuta din alte parti ale lumii si alti factori locali, precum ciume. In acest sens, exista o alta invazie care a fost cea a acarienilor din genul Varroa (care provoaca varooza)care a provocat mari pierderi la apicultori, in anii 90 aceasta boala a provocat practic disparitia albinelor salbatice. Si la toate acestea trebuie sa adaugam pesticidele, efectele schimbarilor climatice etc.”
O alta dintre problemele la care se refera cercetatorul consta in ambiguitatea termenului „mortalitate” atunci cand vorbim despre animale precum albinele: „a vorbi despre „mortalitate” la albine este dificil pentru ca individul este colonia. O putem intelege mai bine cu comparatia unui copac: un fagure ar fi ca un copac pe care cu cat are mai multe ramuri -albine-, cu atat este mai mare. Daca ramurile – albinele – mor, copacul – fagure – va deveni mai mic, va produce mai putin… iar in cazuri extreme colonia chiar va muri”.
Pe de alta parte, si asa cum se intampla adesea in cazul speciilor invazive, trebuie luat in considerare si impactul ecologic al hornetului asiatic: aceasta specie nu numai ca prada albina domestica (Apis mellifera ) , ci include si alti polenizatori si specii in alimentatia sa. .de insecte salbatice (libelule, paianjeni, fluturi, muste, omizi etc.). Inca o data, cuantificarea acestor impacturi este complexa si trebuie luate in considerare evolutia si adaptarea ecosistemului insusi la sosirea invadatorului. „Cand o specie exotica este introdusa intr-un ecosistem, are loc ceea ce numim „eliberarea dusmanilor”, adica aceasta specie ajunge fara concurentii si pradatorii ei obisnuiti, ceea ce poate duce la o mare expansiune si chiar la deplasarea altor specii”, explica Pino. „Asa s-a intamplat cu vespele asiatice, dar exista si alte efecte pozitive, pentru ca anumite specii se obisnuiesc sa prada viespele asiatice, de exemplu soparul de miere. In unele zone, precum Galicia, au indraznit chiar sa ofere cifre estimative la peste 20.000 de cuiburi lichidate in 2019 de aceasta pasare de prada. Pasarile precum devoratorul de albine, care are o reputatie foarte proasta in randul apicultorilor, deoarece prada albinele, se obisnuiesc si ele sa includa vetulina in dieta lor. Pe scurt, comunitatea de pradatori incepe sa ia aceasta specie ca pe o noua resursa interesanta. Pe termen lung este linistitoare aceasta situatie privilegiata de a nu avea dusmani, cu care as miza, in linii mari si pe viitor, pentru o anumita scadere sau stabilizare a populatiei de viespi asiatici”.
Cum sa opresti sau sa previi expansiunea viespelor asiatice?
De la sosirea sa in 2010 pana in prezent, inaintarea vetulinei prin teritoriu a fost de neoprit, si s-a impus mai ales in treimea de nord a peninsulei, intrucat clima sa umeda cu temperaturi blande indeplineste cerintele ecologice ale speciei. „Zonele cu o clima mai continentala, de exemplu Aragon, sunt relativ mai protejate de viespe”, explica Pino, „si in ceea ce priveste sudul si Marea Mediterana vom vedea ce se intampla, ar putea exista un proces de adaptare locala la acestea. conditii, iar asta ar fi foarte daunator, pentru ca sunt zone cu mai multa productie apicola. Desi in momentul de fata expansiunea este mai lenta.
Lupta impotriva viespei asiatice este complicata: vorbim de o insecta cu o mare capacitate de a se reproduce si de a dispersa noi fondatori de colonii care poate zbura si cativa kilometri intr-o zi. „Odata ce a ajuns pe un teritoriu, este foarte greu sa controlezi o insecta invaziva, deoarece capcanele sunt si ele foarte nespecifice si pot prinde si alte specii autohtone”, explica expertul. Strategia pentru managementul, controlul si eventuala eradicare a viespelor asiatice , publicata in 2015 de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Mediului de atunci, se concentreaza pe prevenirea sosirii si extinderii sale in locurile in care nu este in prezent stabilita si, in zonele in care este deja stabilita, minimizarea daunelor aduse populatiilor si operatiunilor de apicultura. „Desi este dificil sa controlam expansiunea viespelor asiatice, putem si trebuie sa actionam la nivel local”, explica Pino. „Trebuie indepartate cuiburile din zonele locuite pentru a proteja populatia umana si, pe de alta parte, stabilirea unor masuri locale de sprijin pentru sectorul agricol”.
