“Plansul este unul dintre cele mai inalte cantece devotionale. Cine stie plansul, cunoaste practica spirituala. Daca poti plange cu o inima curata, nimic altceva nu se compara cu o astfel de rugaciune. Plansul include toate principiile Yoga.” 

Undeva pe la inceputul secolului 21, America de masa a descoperit yoga. Si cu asta, multi yoghini noi s-au trezit plangand in public fara niciun motiv aparent.

Disciplinele minte-corp – inclusiv yoga, acupunctura, chiropractica si meditatia – au castigat adepti semnificativi in Statele Unite in ultimul deceniu. Dar ascensiunea yoga a fost fulgeratoare: studiul anual al Yoga Journal „Yoga in America” a constatat ca mai putin de 2% dintre adultii din SUA au practicat yoga in 2003. In 2016, aproape 15% dintre americanii de peste 18 ani erau implicati in aceasta disciplina si alti 34% ma gandeam sa o incerci. In timpul pandemiei de COVID-19, tendinta continua, oamenii lovind covorasul la cursurile online sau in propria practica.

Yoga este o disciplina greu de definit. National Institutes of Health o descrie ca o „practica de miscare meditativa” care combina „posturi fizice, tehnici de respiratie si meditatie sau relaxare”. Dar nu este cu adevarat ceva ce faci , cel putin nu in felul in care faci flotari. Este mai degraba o stare de spirit.

Din punct de vedere tehnic, practica extrem de fizica pe care occidentalii o considera yoga este doar una dintr-un mare corp de discipline yoghine, dintre care unele sunt mult mai spirituale decat inducerea transpiratiei. Majoritatea savantilor urmaresc radacinile yoga in vechile practici religioase indiene, de obicei asociate cu hinduismul. Cuvantul sanscrit yoga inseamna „conexiune”, iar site-ul de wellness holistic Big Shakti explica ca yoga este „atat o stare de conexiune, cat si un corp de tehnici care ne permit sa ne conectam la orice”. In termeni mai concreti, starea de yoga este diferita definita ca atentie relaxata, echilibru intre corp si minte si liniste.

Profesorul de yoga si antrenorul de mindfulness Daniel Shankin, care a dezvoltat abordarea „Applied Mindfulness” a bunastarii, considera yoga ca „a fi prezent”.

Porumbel Plangator

Oricare ar fi yoga, poate facilita eliberarea emotionala intensa. Multe surse citeaza asanele de odihna (posturi yogice) cum ar fi pozitia cadavrelor ( Shavasana ) ca setari comune pentru lacrimi. Backbend-urile, care sunt considerate deschideri de inima in yoga, fac si ele pe lista. Dar deschizatorii soldurilor, in special Poza porumbeilor ( Eka Pada Rajakapotasana ), par sa castige votul anecdotic.

„Voi face intr-una din zilele astea un tricou pe care scrie „in ipostaza porumbeilor, nimeni nu te poate vedea plangand”, scrie Shankin intr-un e-mail. „Odata, am plans in ipostaza porumbeilor de fiecare data cand mergeam la cursuri timp de trei luni”. Nu avea dureri, spune el – era profund trist.

O etapa a pozei porumbeilor arata ceva ca o despicare inainte, dar piciorul din fata se indoaie si se sprijina pe covoras, determinand deschiderea flexorului soldului. In alta varianta a posturii, Porumbelul adormit, partea superioara a corpului se pliaza peste piciorul din fata, iar antebratele si fruntea se pot sprijini pe covoras in fata genunchiului. Porumbelul Rege cu un singur picior, o expresie avansata a posturii, incorporeaza o indoire in spate, unde piciorul piciorului din spate atinge capul.

Joseph Lopez, un instructor de yoga din Denver, a plans si in Sleeping Pigeon. „Pentru mine, deschizatorii soldurilor sunt intotdeauna cei care declanseaza cel mai mult emotii”, scrie Lopez intr-un e-mail. “Nu plang intotdeauna. Uneori sunt foarte, foarte enervat.”

Gunk emotional

Lopez, care exerseaza de 10 ani si preda de sapte, crede ca poate fi o chestiune de unde stocam „murda emotionala” a sentimentelor pe care nu le exprimam. „Imi port furia in solduri”, explica el, „deci cand le deschid, asta se elibereaza”.

Aceasta este o interpretare comuna a fenomenului, care pare sa se inspire din filozofia orientala a chakrelor. Exista sapte chakre traditionale care marcheaza punctele din corpul nostru in care curge energia. In aceasta intelegere a starii de bine, un blocaj in acest flux de energie poate provoca daune fizice si psihologice. 

A doua chakra, Svadhisthana , este legata de emotii si lacrimi si este centrata in jurul pelvisului. Deblocarea acelei chakre prin deschiderea soldurilor ar putea duce la un flux brusc de emotii – ceva asemanator inconstientului care explodeaza in constiinta.

„Nu te poti ascunde cu adevarat de propriile tale [raciuri] in timp ce practici asana. Ceea ce face parte din motivul pentru care o faci. Pentru a descoperi ce te blocheaza si a elimina acele lucruri din corp”, scrie Lopez.

Unii oameni de stiinta si profesionisti din domeniul medical incadreaza acest blocaj ca o functie a sistemului nervos simpatic, care reactioneaza la stres activand raspunsul de lupta sau fugi. Semnalele nervoase le spun muschilor corpului, inclusiv flexorilor soldului, sa se contracte, adunand energie pentru a se pregati pentru a alerga, a lupta sau a ingheta. Cand acea energie ramane nefolosita, teoria merge, experienta traumatizanta ramane blocata in corpurile noastre. Prin urmare, pozitiile de deschidere a soldului ar putea elibera emotiile stocate din traumele trecute.

Stiinta (misterioasa) din spatele lacrimilor de yoga

Explicatia emotionala a plansului (sau a fumului) din yoga este mai interesanta decat cea stiintifica. Stiinta a inceput sa se uite la efectele yoga asupra mintii: un studiu din martie 2017 a constatat ca yoga poate ameliora simptomele tulburarii depresive majore, iar alte cercetari au descoperit ca induce „depasirea obisnuitului” si reduce anxietatea si stresul. Dar stiinta nu a facut mare lucru pentru a elucida mecanismele responsabile pentru eliberarea emotionala a yoga.

Dr. Timothy McCall, autorul cartii „Yoga as Medicine”, a practicat medicina interna inainte de a decide sa studieze si sa predea terapia yoga cu norma intreaga. Dupa cunostintele sale, „declansarea unor emotii adesea neasteptate in timpul unei practici de yoga… nu este ceva care a fost… investigat stiintific”, spune el intr-un e-mail.

McCall a plans odata dupa ce a facut o serie de curbe in spate. O explicatie plauzibila, spune el, este simpla constientizare. „Ai avut vreodata experienta, sa zicem pe plaja sau in mijlocul padurii, cand te linisti inauntru si faci parte din… ce se intampla in jurul tau? Uneori, in acel moment, vei primi o epifanie , poate ca trebuie sa renunti la job sau sa iesi dintr-o relatie nesanatoasa”, scrie el. Cunoasterea a fost intotdeauna acolo, dar s-ar putea sa o trecem cu vederea in grind-ul vietii de zi cu zi.

Si poate functiona asa si cu emotiile. „Ele pot fi ingropati adanc sau uneori chiar sub suprafata, dar din constientizarea noastra constienta. Cand suntem linistiti si introspectivi intr-o practica de yoga, acele emotii ar putea trece in prim-plan”, speculeaza McCall.

Este posibil ca concentrarea yoga pe respiratia constienta, alinierea posturala si senzatiile fizice, precum si interactiunile dintre acesti factori, sa nu lase loc pentru zgomotul vietii de zi cu zi. Deodata, putem auzi ceva mai profund.

Nu conteaza

In cele din urma, nici stiinta, nici practicantii de yoga nu stiu cu adevarat de ce yoga poate aduce emotii la suprafata. Poate nu o vor face niciodata. Dar McCall spune ca aceste tipuri de descoperiri sunt utile; ca profesor de yoga, incearca sa le lase sa fie.

Pentru multi practicanti, o parte din yoga este renuntarea la cum si de ce. Pana astazi, Daniel Shankin nu are idee de ce a plans in ipostaza porumbeilor timp de trei luni – dar asta nu conteaza. Pentru el, ceea ce conteaza este ca „s-a simtit in sfarsit suficient de in siguranta pentru a-l exprima si a lasa sa plece”.

„La sfarsitul celor trei luni, plansul s-a oprit de la sine”, scrie Shankin, „si soldurile mele erau mult mai deschise, de asemenea”.