Capitolul afgan al asa-numitului „razboi global impotriva terorii” lansat de SUA cu sprijinul NATO a lasat o urma de morti si raniti in randul civililor. Interventia militara lansata in urma cu 20 de ani s-a incheiat cu victoria talibanilor si o lunga lista de victime cazute sub impuscaturi si bombardamente lansate in cadrul unei operatiuni care, paradoxal, s-a nascut sub numele de „libertate durabila”.  

Potrivit diverselor date culese de Publico prin documente de la Misiunea ONU de Asistenta in Afganistan (UNAMA) si un studiu realizat de Marc W. Herold, profesor de Dezvoltare Economica la Universitatea din New Hampshire, numarul victimelor cauzate de trupele SUA si NATO intre octombrie 2001 si iunie a acestui an – ultima data pentru care sunt disponibile cifre – se ridica la cel putin 10.111. 

Daca se adauga crimele atribuite Armatei Nationale Afgane –create si antrenate de fortele SUA si Aliantei Atlantice, numarul victimelor ajunge la 15.424.

Aceeasi numaratoare stabileste ca „fortele antiguvernamentale”, printre care talibanii erau preponderenti, se afla in spatele a 24.779 de crime de civili. Se estimeaza ca numai in 2020, luptatorii miscarii talibane au comis peste 1.300 de crime.

Numarul total de civili afgani ucisi in acesti 20 de ani ca urmare a actiunilor diferitilor actori ajunge, conform datelor ONU, la peste 38.000. Amnesty International vorbeste despre un total de 150.000 de morti civili si militari, dintre care 60.000 apartineau fortelor de securitate afgane.

„Nivelurile extraordinare de daune cauzate civililor in conflictul afgan continua fara incetare”, a avertizat UNAMA in ultimul sau raport, publicat in aprilie anul trecut. In primele trei luni ale anului, au fost deja numarate 573 de decese si 1.210 de raniti, ceea ce a reprezentat cu 29% mai multe victime fata de aceeasi perioada din 2020.

Misiunea Natiunilor Unite a descris drept „in special ingrijoratoare cresterea cu 37% a numarului de femei morti si ranite”, precum si o crestere de 23% in randul copiilor victime, comparativ cu primul trimestru al anului 2020.

„Numarul de civili afgani ucisi si mutilati, in special femei si copii, este profund ingrijorator. Implor partile sa gaseasca de urgenta o modalitate de a opri aceasta violenta”, a declarat diplomatul canadian Deborah Lyons, reprezentantul special al ONU in Afganistan, in acel raport. 

„In Afganistan, pagubele colaterale au fost frecvente, un eufemism folosit pentru a indica acele morti nedorite, in general civili, cauzate de fortele militare occidentale (cele provocate de insurgenta sunt descrise ca simple asasinate). Totusi, inca nedorite, nu este asa, in multe cazuri, despre „erori”. Adica daca un oras locuit este bombardat, se stie deja ca, dupa toate probabilitatile, vor muri civili”, subliniaza Alejandro Pozo, cercetator la Centrul de Studii Delas de catre La Paz s-a specializat in conflictul afgan. 

In acest sens, Pozo subliniaza ca „Razboiul impotriva terorismului a afectat principiile proportionalitatii, necesitatii si discriminarii”, astfel ca „simplul fapt de a trai in regiunile controlate de grupurile armate desemnate teroriste si de a nu fi ranit este un indiciu ca nu s-a opus ceea ce se considera suficient”.

2.400 de dolari pentru viata unui copil

„Daunele colaterale” inregistrate pe parcursul a doua decenii de interventie militara in Afganistan au dat nastere „despagubirilor” platite de administratia americana rudelor victimelor acesteia. Potrivit inregistrarilor publicate in ultimii ani de publicatia digitala americana The Intercept si de agentia Reuters, SUA au platit unui barbat 1.000 de dolari pentru uciderea fiului sau intr-o operatiune in apropierea granitei cu Iranul sau 2.414 de dolari pentru un copil ucis de un rezervor. 

„Platile de simpatie sunt menite a fi gesturi simbolice, iar astazi, in Afganistan, sunt in general plafonate la 5.000 de dolari, desi pot fi aprobate sume mai mari”, a relatat jurnalistul Cora Currier intr-o investigatie publicata in februarie 2015 in The Intercept. 

Un raport declasificat al armatei americane a remarcat ca intre 2005 si 2014, armata a inregistrat 1.630 de plati „despagubiri”, cu o medie de 2.985 de dolari in compensatii. In acest context, un purtator de cuvant al Pentagonului a asigurat in 2017 ca platile „despagubirilor” au fost lasate la latitudinea comandantilor americani de pe teren, intrucat acestia se aflau „intr-o pozitie mai buna” pentru a „judeca incidentele”. 

Pe 5 martie 2020, Camera de Apel a Curtii Penale Internationale (CPI) a autorizat-o pe procurorul sef al acestui organism, Fatou Bensouda, sa deschida o ancheta asupra presupuselor crime de razboi si crime impotriva umanitatii in Afganistan. Ancheta se concentreaza pe actiunile ilegale ale trupelor americane si ale membrilor CIA, precum si ale membrilor fortelor afgane sau ale luptatorilor talibani.

Guvernul Donald Trump a reactionat apoi cu anunturi de sanctiuni impotriva procurorului Bensouda si a lui Phakiso Morchochoko, seful sectiei de jurisdictie, complementaritate si cooperare a CPI, proclamand totodata ca aceasta instanta este o institutie „corupta” si „ilegitima”.