Statul Islamic (ISIS, pentru acronimul sau in engleza) si-a asumat responsabilitatea pentru atacul terorist care a provocat moartea a opt soldati si cinci jihadisti in provincia egipteana Sinai in zorii zilei de miercuri.
Televiziunea publica a clarificat ca printre morti se numara sase militari si doi politisti, fara a preciza numarul ranitilor. Militantii au atacat doua puncte de control din apropierea Al Arish, capitala regiunii de nord Sinai unde filiala locala a ISIS, Wilaya Sina (provincia Sinai, in araba), este activa de mai bine de cinci ani. Pe retelele de socializare au circulat imagini cu o cladire grav avariata langa un tanc al Armatei pe jumatate ars. Lupte intense au avut loc la sosirea intaririlor Armatei si a avioanelor militare, potrivit mai multor martori.
Informatiile oficiale despre atac sunt foarte rare si imposibil de verificat, deoarece jurnalistilor independenti li s-a interzis intrarea in Sinai de la venirea la putere a regimului Al Sisi. Cifrele victimelor din surse neoficiale adesea nu se potrivesc cu cele din surse oficiale, care tind sa reduca victimele militare. Pe retelele de socializare circula fotografii cu o cladire grav avariata, cu gauri largi in pereti, care ar fi fost folosita ca punct de control. Langa el se afla un tanc al Armatei pe jumatate ars. Potrivit unor marturii, a existat o lupta intensa cand in zona au ajuns intariri ale Armatei, inclusiv avioane militare.
Peninsula Sinai, un teritoriu marginalizat din punct de vedere istoric de statul egiptean, a devenit o veritabila cutie dupa lovitura de stat din 2013 efectuata de actualul presedinte si apoi ministrul apararii, Abdelfata al Sisi. Desi Sinaiul a fost deja baza unor mici grupuri teroriste de orientare salafita in ultima faza a erei Mubarak, rasturnarea presedintelui islamist Mohamed Morsi si reprimarea brutala ulterioara a miscarii sale au deschis calea pentru formarea unei insurgente jihadiste. Din fuziunea mai multor dintre aceste grupuri s-a nascut Ansar Bayt al-Maqdis, cea mai mortala dintre gruparile teroriste care opereaza in Egipt, care in 2014 a jurat credinta ISIS si a fost redenumita Wilaya Sina.
Abuzuri impotriva civililor
Potrivit Human Rights Watch (HRW), care a compilat datele oferite de surse oficiale, in perioada ianuarie 2014 – iunie 2018, conflictul a luat vietile a 3.076 de presupusi militieni si a 1.226 de membri ai fortelor de securitate. Aceste date apar intr-un raport cuprinzator de 134 de pagini, publicat saptamana trecuta, care denunta probabila executare a crimelor de razboi atat de catre armata egipteana, cat si de catre afiliatul ISIS. ONG-ul denunta ca fortele de securitate au efectuat arestari in masa de civili, ducand adesea la disparitii fortate, torturi, executii extrajudiciare – sunt 14 documentate, dar se teme ca numarul real este mai mare – pe langa atacurile aeriene impotriva civililor.
„In loc sa-i protejeze pe locuitorii din Sinai in lupta lor impotriva militantilor, fortele de securitate au aratat o dispret totala fata de vietile rezidentilor, transformandu-i intr-un cosmar de abuz fara sfarsit”, a declarat Michael Page, directorul adjunct al HRW pentru regiune. „Acest tratament oribil al locuitorilor din Sinai ar trebui sa traga un semnal de alarma pentru tari precum SUA si Franta care sprijina eforturile Egiptului de combatere a terorismului”, adauga acesta. Desi atribuie „majoritatea abuzurilor” impotriva civililor fortelor de securitate, el mai afirma ca populatia a fost victima rapirilor, torturii si crimelor din partea ISIS, care ar fi executat cu sange rece mai multi soldati si politisti capturati.
La cateva zile dupa aparitia raportului, rod a doi ani de investigatii si interviuri, guvernul egiptean a publicat o declaratie indelungata prin care discrediteaza studiul. „Cel mai recent raport contine o multitudine de acuzatii false si s-a bazat pe surse care nu au credibilitate, intrucat se bazeaza pe entitati aflate in dusmanie constanta cu statul egiptean”, se arata in text. Desi atat ONG-urile locale si internationale, cat si mass-media independenta, au documentat existenta unor incalcari grave si sistematice ale drepturilor omului in urma loviturii de stat din 2013, politica oficiala a regimului este de a nega existenta abuzurilor recurente.
